Ucraina a anunţat marţi că a identificat aproape 37.000 de civili şi soldaţi dispăruţi de la începutul invaziei ruseşti, un bilanţ care rămâne incomplet, în special din cauza faptului că aproape 20% din teritoriul ţării este sub ocupaţie rusă, relatează AFP.
La sfârşitul lunii februarie, Kievul a estimat că 31.000 dintre soldaţii săi au fost ucişi în război. Cu toate acestea, comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineţ, a subliniat pe Facebook că "aceste cifre ar putea fi mult mai mari", întrucât recensământul este încă în curs de desfăşurare.
De la declanşarea invaziei ruseşti, la 24 februarie 2022, zeci de mii de persoane - civili şi soldaţi - au murit, dar nu există o cifră globală fiabilă. Iar procedurile de identificare a celor morţi sau dispăruţi pot dura luni de zile.
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat la sfârşitul lunii februarie că 31.000 dintre soldaţii săi au fost ucişi în doi ani de război, unul dintre foarte puţinele cazuri în care Ucraina a făcut un bilanţ oficial al pierderilor sale militare. Armata rusă nu şi-a comunicat pierderile militare decât în foarte rare ocazii, iar aceste cifre sunt considerate a fi mult minimizate. Numărul victimelor civile este, de asemenea, necunoscut, deoarece nu există informaţii fiabile pentru teritoriile ocupate de Rusia de la începutul invaziei, care a dus la distrugerea a numeroase oraşe şi sate.
Cazul oraşului Marioupol, asediat în primăvara anului 2022 de forţele ruseşti şi ocupat în prezent, este emblematic. Potrivit Kievului, zeci de mii de oameni au murit acolo şi au fost îngropaţi sub dărâmături sau în gropi comune. În plus, potrivit lui Dmitro Lubineţ, "în jur de 1.700" de ucraineni sunt "reţinuţi ilegal" de Rusia.
Ucraina estimează totodată că cel puţin 20.000 de copii ucraineni au fost deportaţi în Rusia din zonele ocupate în ultimii doi ani. Potrivit Kievului, puţin sub 400 au fost repatriaţi de autorităţile ucrainene până în prezent.
În primăvara anului 2023, Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare împotriva preşedintelui Vladimir Putin şi a comisarului rus pentru copii, Maria Lvova-Belova, pentru rolul lor în "deportarea" copiilor ucraineni în Rusia. Kremlinul respinge aceste acuzaţii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
