Ofensiva israeliană în Gaza a făcut 20.000 de victime, a anunţat miercuri Hamas, într-un moment în care o vizită la Cairo a liderului mişcării islamiste şi negocierile din culise reînvie speranţele unui nou armistiţiu în teritoriul palestinian asediat, potrivit AFP.
În pofida apelurilor repetate de a cruţa civilii, loviturile israeliene ucigaşe continuă asupra Fâşiei Gaza, la fel ca şi luptele de pe teren, în timp ce jumătate din populaţia civilă suferă de foamete extremă sau severă, potrivit ONU.
Israelul a promis să distrugă Hamas ca represalii la atacul fără precedent comis de mişcarea islamistă pe teritoriul său la 7 octombrie, care s-a soldat cu aproximativ 1.140 de morţi, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ realizat de AFP pe baza ultimelor cifre oficiale israeliene.
De asemenea, aproximativ 250 de persoane au fost luate ostatice, dintre care 129 sunt încă reţinute în Gaza, potrivit Israelului.
Guvernul Hamas a anunţat miercuri că operaţiunile militare israeliene au ucis 20.000 de persoane în Gaza de la începutul războiului, inclusiv cel puţin 8.000 de copii şi 6.200 de femei.
Miercuri seară, "cel puţin 30 de persoane" au fost ucise în sudul Fâşiei Gaza de un atac israelian care a lovit două case în estul oraşului Khan Yunis, în apropierea Spitalului european, potrivit Ministerului Sănătăţii din Hamas.
După un armistiţiu de şapte zile care s-a încheiat la 1 decembrie, presiunea internaţională a crescut pentru o nouă pauză în lupte, care ar permite eliberarea mai multor ostatici şi intrarea mai multor ajutoare internaţionale pe acest mic teritoriu aflat în pragul unui dezastru umanitar, supus unui asediu total de către Israel începând cu 9 octombrie.
Negociată de Qatar, cu sprijinul Egiptului şi al Statelor Unite, prima tręve a dus la eliberarea a 105 ostatici şi a 240 de palestinieni deţinuţi de Israel.
"Un armistiţiu de o săptămână"
Dar Israelul exclude orice încetare a focului înainte de "eliminarea" Hamas, la putere din 2007 ŕ Gaza şi clasificată ca organizaţie teroristă de Statele Unite, Uniunea Europeană şi Israel.
Războiul "va continua până când Hamas va fi eliminat, până la victorie". "Cei care cred că ne vom opri sunt rupţi de realitate", a repetat miercuri premierul Benjamin Netanyahu.
Un oficial Hamas a declarat pentru AFP în Gaza că "încetarea totală a focului şi retragerea armatei de ocupaţie israeliene din Gaza sunt o condiţie prealabilă pentru orice negocieri serioase în vederea unui schimb" de ostatici israelieni cu prizonieri palestinieni.
Liderul Hamas Ismail Haniyeh, care se află în Qatar, s-a deplasat miercuri la Cairo pentru a discuta cu oficiali egipteni, printre altele, despre "un armistiţiu provizoriu de o săptămână în schimbul eliberării de către Hamas a 40 de prizonieri israelieni, femei, copii şi bărbaţi", a declarat pentru AFP o sursă apropiată Hamas.
Aceste negocieri nu au dus la niciun rezultat, au declarat surse apropiate BBC şi Wall Street Journal, dar ele urmează să continue.
Înainte de plecarea sa, Haniyeh a avut discuţii la Doha cu ministrul iranian de Externe, Hossein Amir Abdollahian, a cărui ţară este un aliat al Hamas şi un inamic al Israelului.
Potrivit unei surse din cadrul Jihadului Islamic, o altă mişcare islamistă care luptă alături de Hamas, liderul acesteia, Ziad al-Nakhala, va merge, de asemenea, la Cairo la începutul săptămânii viitoare.
Marţi, Benjamin Netanyahu a declarat că l-a trimis recent pe şeful Mossad, serviciul secret israelian, "de două ori în Europa pentru a promova un proces de eliberare" a ostaticilor.
Miercuri, o sursă apropiată discuţiilor a declarat pentru AFP că "discuţiile continuă" după "o întâlnire constructivă în această săptămână la Varşovia" între directorul Mossad, David Barnea, premierul qatariot Mohammed ben Abdelrahmane Al-Thani şi directorul CIA, William Burns.
"Scopul este de a ajunge la un acord privind eliberarea ostaticilor (...) în schimbul unui armistiţiu şi a unei eventuale eliberări a palestinienilor deţinuţi", potrivit acestei surse.
Un purtător de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a declarat miercuri că discuţiile în curs sunt "foarte serioase".
Criticile internaţionale se înmulţesc împotriva campaniei militare a Israelului şi a bilanţului său mortal.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat miercuri Israelul că lupta împotriva terorismului nu înseamnă "să radă Gaza de pe faţa pământului". La rândul său, secretarul general adjunct al Naţiunilor Unite pentru afaceri umanitare, Martin Griffiths, a descris conflictul continuu ca fiind "o pată de neşters pe conştiinţa noastră colectivă".
Secretarul de stat american Antony Blinken, a cărui ţară este principalul aliat al Israelului, a considerat că lumea trebuie să crească presiunea asupra Hamas, nu doar asupra Israelului.
Armata, care a pierdut 134 de soldaţi de la începutul ofensivei terestre, la 27 octombrie, a afirmat miercuri că a descoperit o reţea de tuneluri folosite de "lideri de rang înalt" ai Hamas în oraşul Gaza, în nordul teritoriului, şi situate "în imediata vecinătate a unor magazine, clădiri guvernamentale, reşedinţe şi o şcoală".
Războiul a provocat distrugeri imense în Gaza, majoritatea spitalelor fiind scoase din funcţiune, iar 1,9 milioane de persoane - 85% din populaţie, potrivit ONU - şi-au părăsit locuinţele.
"Am fost treziţi de o explozie uriaşă", a declarat pentru AFP Samar Abou Luli, o femeie refugiată în tabăra Al-Chaboura din Rafah. "În mod miraculos, am reuşit să scăpăm. Dar încotro? Nu există nicăieri, nu există nicio şcoală, nicio moschee, nicio clinică, niciun spital, totul este distrus".
Potrivit Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), jumătate din populaţia din Gaza suferă de foamete extremă sau severă, iar 90% din populaţie este privată în mod regulat de hrană timp de o zi întreagă.
"Condiţiile pentru o intervenţie umanitară la scară largă trebuie să fie restabilite imediat", a pledat, pe X, secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Miercuri, Consiliul de Securitate al ONU a amânat din nou până a doua zi votul asupra unei rezoluţii menite să îmbunătăţească situaţia umanitară din Gaza, după mai multe zile de negocieri menite să evite un nou veto din partea Statelor Unite, care se opun unei încetări a focului.
Dincolo de războiul din Gaza, conflictul continuă să alimenteze tensiunile din Orientul Mijlociu.
Miercuri seară, sirenele - activate în cazul unor lansări de rachete - au sunat în nordul Israelului, la graniţa cu Libanul, potrivit armatei israeliene. Aceasta a anunţat de asemenea că a lovit un "centru de comandă operaţional" al Hezbollah, aliatul islamist al Hamas în această ţară vecină, şi că a tras asupra unor combatanţi care se îndreptau spre graniţă în apropiere de Metula.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
