Raportul Departamentului de Stat al SUA cu privire la situaţia drepturilor omului în 2024 în România consemnează că anularea alegerilor prezidenţiale a fost văzută ca „o restricţie nejustificată a libertăţii de exprimare politică” şi contestă o operaţiune de interferare a Rusiei prin intermediul reţelelor sociale afirmând că „observatori independenţi au sugerat că acea campanie în cauză de pe reţelele sociale a fost o activitate electorală organică a unui partid politic românesc”. De asemenea, printre problemele semnificative în domeniul drepturilor omului se numără cele care ţin de buna funcţionare a unei prese libere şi sunt consemnate unele deficienţe în apărarea drepturilor lucrătorilor, protecţiei copiilor, precum şi o creştere a cazurilor de antisemitism.
La 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale din ţară, desfăşurate la 24 noiembrie, hotărând că „multiple nereguli şi încălcări ale legii electorale (...) au compromis transparenţa şi corectitudinea campaniei electorale” şi au ridicat suspiciuni cu privire la corectitudinea desfăşurării alegerilor. Decizia Curţii a fost criticată ca fiind o ingerinţă politică în alegeri şi o restricţie nejustificată a libertăţii de exprimare politică, de o natură şi severitate fără precedent, consemnează preambulul raportului Departamentului de Stat referitor la România.
Decizia Curţii Constituţionale a prezentat alegerile ca fiind influenţate în mod nejustificat de o operaţiune de informare a Rusiei pe reţelele sociale, dar observatori independenţi au sugerat că campania în cauză de pe reţelele sociale a fost o activitate electorală organică a unui partid politic românesc, mai spune raportul.
Printre problemele semnificative în domeniul drepturilor omului s-au numărat rapoarte credibile privind restricţionarea libertăţii de exprimare şi infracţiuni, acte de violenţă sau ameninţări cu violenţă motivate de antisemitism, notează raportul.
LIBERTATEA PRESEI
Constituţia prevede libertatea de exprimare, inclusiv pentru membrii presei şi ai altor mijloace de informare în masă, iar guvernul a respectat în general acest drept.
Însă organizaţiile media independente şi observatorii internaţionali au remarcat lipsa transparenţei în ceea ce priveşte proprietatea mass-media şi finanţarea netransparentă a mijloacelor de informare în masă de către partidele politice, precum şi subordonarea politicilor editoriale intereselor partidelor politice sau ale proprietarilor, menţionează raportul Departamentului de Stat privind situaţia drepturilor omului în 2024 în România.
Reporterii şi reprezentanţii societăţii civile au declarat că libertatea lor de exprimare a fost uneori limitată de accesul restricţionat sau contra cost la informaţii de interes public emise de guvern şi instituţii publice, inclusiv cheltuieli, contracte sau licitaţii care implică fonduri publice şi dosarele academice ale funcţionarilor publici. Reporterii şi organizaţiile neguvernamentale (ONG-uri) au fost nevoiţi să dea în judecată ministere, agenţii sau entităţi locale controlate de stat pentru a avea acces la informaţii publice. Unii reporteri din întreaga ţară au fost hărţuiţi, daţi în judecată sau ameninţaţi de autorităţi sau de persoane pe care le-au investigat şi despre care au relatat sau de către reprezentanţi ai acestora, scrie în raport.
Jurnaliştii, pe baza reportajelor lor de investigaţie, au fost supuşi uneori tacticilor de hărţuire şi intimidare din partea autorităţilor.
La 18 iulie, Direcţia de Investigare a Criminalităţii Organizate şi Terorismului (DIICOT) din Caraş-Severin a emis o ordonanţă prin care jurnaliştii de la RISE Project, un consorţiu de jurnalişti de investigaţie, erau obligaţi să-şi dezvăluie sursele dintr-o anchetă RISE care se suprapunea cu o anchetă DIICOT, sub sancţiunea unei ordonanţe ce permitea autorităţilor să le percheziţioneze efectele personale în căutarea probelor privind sursele şi ancheta lor. Echipa RISE a declarat că nu se va supune ordonanţei. O serie de organizaţii media au semnat o scrisoare adresată justiţiei, solicitând anularea ordonanţei, argumentând că „protecţia surselor mass-media este atât un privilegiu legal, cât şi o obligaţie profesională a jurnaliştilor” şi că acest privilegiu a fost stabilit atât în legislaţia română, cât şi în cea europeană privind mass-media. Biroul central al DIICOT a anulat ordonanţa în aceeaşi zi, invocând o eroare de procedură, menţionează raportul.
Documentul consemnează de asemenea că la 14 ianuarie, poliţia a reţinut-o pentru scurt timp pe activista civică Angi Şerban şi, potrivit unor informaţii, a supus-o unui interogatoriu, i-a luat amprentele digitale şi a percheziţionat-o după ce Şerban a postat pe Facebook: „Dacă la o manifestaţie paşnică poliţia vine înarmată, nu ar fi legitim ca protestatarii să aducă cocktailuri?” Potrivit unui comunicat de presă al Poliţiei Bucureşti, postarea lui Şerban constituia incitare la comiterea unei infracţiuni.
DREPTURILE ANGAJAŢILOR
În materie de dreptul muncii, raportul Departamentului de Stat semnalează mai multe neajunsuri:
Companiile creează adesea entităţi juridice separate pentru a transfera angajaţii, evitând astfel pragurile de reprezentare sindicală, notează raportul. De asemenea, este dificil să se dovedească în mod legal că angajatorii concediază angajaţi ca represalii pentru activităţi sindicale.
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a amendat angajatorii pentru discriminare antisindicală, deşi nu are competenţa de a dispune reintegrarea sau alte sancţiuni.
Orele suplimentare excesive pot duce la amenzi pentru angajatori dacă lucrătorii depun o plângere, dar plângerile sunt rare.
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin Inspectoratul Muncii, este responsabil de aplicarea legislaţiei privind salariul minim, orele suplimentare şi sănătatea şi securitatea în muncă, deşi aplicarea acesteia nu a fost întotdeauna eficientă.
Inspectorii de muncă au autoritatea de a efectua vizite neanunţate şi de a iniţia sancţiuni, dar numărul inspectorilor este insuficient pentru a asigura respectarea legislaţiei în toate sectoarele.
Inspectoratul Muncii a colaborat cu Autoritatea Naţională pentru Administraţie Fiscală (ANAF) pentru a desfăşura operaţiuni comune de control al angajatorilor din sectoarele predispuse la subraportarea muncii, inclusiv industria textilă, construcţii, securitate, curăţenie, prepararea alimentelor, transport şi depozitare. Însă anchetele s-au concentrat adesea pe plata insuficientă a impozitelor, mai degrabă decât pe drepturile lucrătorilor.
Nu toate accidentele de muncă au fost investigate de inspectorii de muncă. De asemenea, liderii sindicatelor au afirmat adesea că inspectorii de muncă investighează doar superficial accidentele de muncă, inclusiv cele soldate cu decese, şi că inspectorii concluzionează adesea în mod eronat că victimele au fost vinovate în majoritatea accidentelor mortale.
Un studiu al Parlamentului European a estimat că munca la negru reprezenta 29% din PIB în 2022. Guvernul nu a aplicat legile în sectorul muncii la negru.
DETENŢIE ŞI SECURITATEA PERSOANEI
Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a remarcat la 6 martie că dispoziţiile legale privind tratamentul psihiatric obligatoriu în regim ambulatoriu şi detenţia de siguranţă a persoanelor cu probleme de sănătate mintală nu includ garanţii suficiente, notează raportul Departamentului de Stat.
De asemenea, nu există dispoziţii legale care să asigure controlul judiciar al deciziilor de prelungire a internării în instituţii psihiatrice.
Comisarul şi avocatul poporului au remarcat, de asemenea, întârzieri în controlul judiciar al deciziilor de internare a persoanelor în spitale psihiatrice sau de externare a acestora, precum şi nerespectarea altor garanţii, inclusiv neaudirea de către instanţe a persoanelor în cauză.
Constituţia şi legea interziceau tortura şi tratamentele inumane sau degradante, dar au existat rapoarte izolate conform cărora funcţionarii publici au recurs la forţa excesivă.
Asociaţia Avocaţilor Romi RomaJust a raportat mai multe cazuri de folosire excesivă a forţei de către poliţie împotriva romilor. În septembrie (2024), în urma unei plângeri privind zgomotul, poliţia din oraşul Reghin, din centrul Transilvaniei, a intervenit pentru a opri o petrecere organizată de mai mulţi romi. Potrivit RomaJust, când tatăl unuia dintre organizatorii petrecerii a protestat verbal, poliţia a folosit insulte rasiale împotriva bărbatului şi l-a bătut. Poliţia l-a reţinut apoi pe bărbat timp de 24 de ore fără îngrijiri medicale.
PROTECŢIA COPIILOR
Guvernul nu a aplicat în mod eficient legea privind munca copiilor, afirmă raportul Departamentului de Stat.
Sancţiunile au fost proporţionale cu cele pentru alte infracţiuni grave, cum ar fi răpirea, dar resursele sunt insuficiente pentru a aplica în mod uniform sancţiuni împotriva contravenienţilor.
Eforturile guvernului s-au concentrat pe reacţia la cazurile raportate, iar ANDPDCA a alocat resurse limitate programelor de prevenire. Se considera că numărul incidentelor de muncă în cazul copiilor este mult mai mare decât cel indicat de statisticile oficiale.
Munca copiilor, inclusiv cerşitul, vânzarea de mărunţişuri pe stradă şi spălarea parbrizelor, este răspândită în comunităţile rome, în special în zonele urbane.
În ceea ce priveşte căsătoria copiilor, vârsta minimă legală pentru căsătorie era de 18 ani, dar legea permitea copiilor de numai 16 ani să se căsătorească în anumite circumstanţe. Guvernul a aplicat în mod eficient legea în majoritatea cazurilor. Cu toate acestea, căsătoriile ilegale între copii sunt frecvente, potrivit unor rapoarte, în anumite grupuri sociale, în special în unele comunităţi rome. ONG-urile şi mass-media au raportat cazuri de fete şi băieţi romi de numai 14 ani care sunt vânduţi de familiile lor pentru a fi căsătoriţi. Autorităţile de protecţie a copilului şi poliţia nu au intervenit întotdeauna în astfel de cazuri, se spune în raportul SUA.
ANTISEMITISM
Conform recensământului din 2021, populaţia evreiască era de 2.378 de persoane. Reprezentanţii comunităţii evreieşti declară că populaţia evreiască este de aproximativ 7.000 de persoane. În cursul anului au avut loc incidente de antisemitism.
Pe parcursul anului au avut loc mai multe acte de vandalism împotriva lăcaşurilor de cult evreieşti.
Institutul Wiesel a raportat o creştere a numărului de simboluri şi mesaje antisemite şi fasciste pictate în diverse spaţii publice din Bucureşti. Incidente similare au avut loc şi în alte oraşe din ţară.
Personalităţi proeminente, inclusiv figuri din parlament, au publicat materiale pe reţelele sociale promovând opinii antisemite şi insulte rasiale şi glorificând mişcării legionare.
Într-o decizie din 23 aprilie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o hotărâre împotriva guvernului român pentru anularea condamnărilor istorice pentru crime legate de Holocaust, în urma rejudecării şi achitării de către Curtea Supremă de Justiţie, în anii 1990, a doi ofiţeri condamnaţi în anii 1950 pentru crime de război. Curtea Supremă de Justiţie a decis că cei doi ofiţeri de armată au fost simpli executanţi ai ordinelor superiorilor lor cu privire la deportarea evreilor români şi nu au avut implicare în masacrele evreilor, care, în opinia sa, au fost efectuate exclusiv de către trupele germane.
Raportul Departamentului de Stat afirmă însă că România a fost unul dintre primii susţinători ai Liniilor directoare globale pentru combaterea antisemitismului şi a depus eforturi pentru a convinge alte ţări să facă acelaşi lucru.
Raportul consemnează şi că în luna mai 2024, Curtea Constituţională a respins un recurs extraordinar împotriva achitării foştilor ofiţeri ai Securităţii din perioada comunistă Marin Pârvulescu, Vasile Hodiş şi Tudor Postelnicu. Cei trei funcţionari erau acuzaţi de comiterea de crime împotriva umanităţii în 1985, când, potrivit procurorilor, erau responsabili de arestarea şi bătăile care au dus la moartea disidentului anticomunist Gheorghe Ursu. Fundaţia Gheorghe Ursu şi mai mulţi cercetători au criticat decizia, afirmând că aceasta acordă impunitate persoanelor care au comis crime politice în timpul comunismului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
