Procesul istoric în care 12 lideri separatişti catalani sunt judecaţi cu privire la tentativa de secesiune din octombrie 2017 a început marţi, la Madrid, în contextul în care problema catalană inflamează în continuare spiritele în Spania, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În centrul maiestoasei săli a Curţii Supreme, cea mai înaltă instanţă judiciară spaniolă, acuzaţii, aşezaţi în patru rânduri de banchete, înfruntă şapte judecători.

Transmis în direct şi urmărit de peste 600 de jurnalişti spanioli şi străini acreditaţi, acest proces urmează să dureze aproximativ trei luni. Verdictul însă nu este aşteptat înainte de iulie. Sute de persoane urmează să depună mărturie în proces, inclusiv fostul şef al Guvernului conservator Mariano Rajpy.

Marele absent, fostul preşedinte catalan Carles Puigdemont, care a fugit în Belgia pentru a scăpa de urmăriri judiciare, a catalogat procesul drept o ”mascaradă”, în faţa presei, la Berlin, şi a apreciat că acesta va fi un ”test de rezistenţă a democraţiei spaniole”.

”Acesta este un proces politic”, pe care ”noi ar trebui să-l transformăm într-un bumerang împotriva statului” spaniol, a subliniat, la Madrid, Elisenda Paluzie, preşedinta puternicei asociaţii separatiste ANC, care a convocat, împreună cu alte organizaţii, o manifestaţie la ora locală 19.00 (20.00, ora României), la Barcelona.

În semn de protest, activişti radicali separatişti au blocat temporar mai multe drumuri marţi în zori, inclusiv autostrada AP-7 între Girona şi Barcelona.

În absenţa lui Puigdemont, principalul protagonist al procesului este fostul său vicepreşedinte Oriol Junqueras, împotriva căruia parchetul a cerut 25 de ani de închisoare.

Pedepse cuprinse între şapte şi 17 ani au fost cerute împotriva celorlalţi 11 acuzaţi, între care fosta preşedintă a Parlamentului catalan, mai mulţi foşti ”miniştri” regionali şi foştii preşedinţi ai puternicelor asociaţii separatiste ANC şi Omnium Cultural.

Nouă acuzaţi - inclusiv Junqueras - sunt inculpaţi de rebeliune şi se află în detenţie provizorie, unii dintre ei de peste un an.

O RĂZVRĂTIRE VIOLENTĂ?

După ce au organiat la 1 otombrie 2017 un referendum de autodeterminare interzis de justiţie, separatiştii au proclamat la 27 octombrie o republică catalană independentă, declanşând cea mai gravă criză politică pe care Spania a cunoscut-o de la sfârşitul războiului franchist.

Au avut loc violenţe atunci? Această întrebare se va afla în centrul procesului, în contextul în care capătul de acuzare contestat - de rebeliune - presupune o răzvrătire violentă.

Parchetul susţine acest capăt de acuzare, însă separatiştii afirmă că singurele violenţe au fost ale poliţiştilor, în ziua referendumului, ale căror imagini au fpcut înconjurul lumii.

Juriştii sunt atât de împărţiţi, încât reprezentantul intereselor statului spaniol la proces îi acuză pe inculpaţi doar de răzvrătire şi cere pedepse de maximum 12 ani.

”Judecata care începe va arăta advărul lumii” întregi, a scris pe Twitter Oriol Junqueras.

Avocatul său Andreu Van den Eynde a estimat, în tribunal, că acest caz ar aduce ”atingere disidenţei politice” şi a denunţat atât ”folosirea abuzivă a detenţiei provizorii”, cât şi presupuse încălcări ale drepturilor fundamentale ale unor acuzaţi.

RISC POLITIC PENTRU SANCHEZ

La aproape un an şi jumătate după fapte, problema catalană rămâne o problemă incendiară în Spania.

Zeci de mii de persoane au manifestat duminică la Madrid, la apelul dreptei şi extremei drepte - reprezentată de Partidul Vox - contra şefului Guvernului socialist Pedro Sanchez, acuzat de ”înaltă trădare” din cauză că a dialogat cu sepratişti.

Un element foarte controversat pe plan politic, acest proces urmează să fie o tribună pentru Vox care, din cauza unei particularităţi a sistemului juridic spaniol, va reprezenta ”acuzarea populară”.

”Îi vom face să tacă!”, a clamat această formaţiune pe Twitter, declarându-se hotărâtă ”să lupte împotriva separatsmului pucist de la Curtea Supremă”.

Pedro Sanchez a ajuns la putere în iunie, inclusiv cu ajutorul unor separatişti, cu voinţa fermă de a relua dialogul. Însă discuţiile s-au transformat rapid într-un dialog al surzilor, după care au fost întrerupte vineri.

În acest context, separatiştii - fără care Sanchez nu are majoritate în Parlament - sunt pregătiţi să blocheze bugetul miercuri.

”Acest Guvern nu va ceda şantajului nimănui”, a insistat ministrul Bugetului Maria Jesus Montero, în contextul în care respingerea bugetului ar putea să deschidă calea unor alegeri anticipate.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.