Bulgaria va face obiectul unui nou raport de evaluare, care va rezuma realizările ţării în materie de stat de drept din 2019, când a fost încheiat Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru Bulgaria, şi până în prezent, iar acest nou raport ar trebui să arate progrese în ceea ce priveşte statul de drept, dând şanse Sofiei să convingă Olanda că poate adera la Schengen, scrie presa bulgară.
"Dacă nu se fac progrese, acest lucru ar putea cauza probleme suplimentare pentru candidatura bulgară atunci când aceasta va începe să fie examinată la jumătatea anului", a declarat ministrul interimar de externe, Nikolai Milkov, zilele trecute, când şi-a prezentat raportul de activitate, după ce s-a decis convocarea alegerilor anticipate în Bulgaria.
"În cazul în care raportul satisface Olanda, aceasta ar fi gata să participe la misiuni de verificare în Bulgaria pentru a dovedi disponibilitatea tehnică finală că Bulgaria a adoptat şi cele mai recente realizări ale mecanismelor Schengen", a explicat Nikolai Milkov.
"Dacă toate acestea se vor întâmpla şi dacă vom avea sprijinul parlamentului, avem toate motivele să credem că este posibil ca Bulgaria să devină membră Schengen în toamnă", a conchis el, citat de agenţia BTA.
La sfârşitul săptămânii trecute, când a prezentat raportul asupra mandatului său, ministrul interimar de externe, Nikolai Milkov, a declarat că Bulgaria şi România sunt ostatice ale proceselor care au loc în Schengen. "(...) Pentru că Schengen nu funcţionează bine, cei care sunt în afara Schengen trebuie pedepsiţi. Acesta este paradoxul situaţiei", a comentat Milkov.
OLANDA A CONVINS CELELALTE STATE SĂ INCLUDĂ STATUL DE DREPT ÎN CRITERIILE PENTRU SCHENGEN
Potrivit acestuia, poziţia austriacă este dictată în principal de evaluarea că mecanismele Schengen sunt ineficiente, iar pretenţiile Vienei sunt mai degrabă legate de Comisia Europeană.
În ceea ce priveşte Olanda, Milkov s-a plâns că ţările europene au adoptat treptat discursul pe care Olanda şi alte câteva ţări sceptice au reuşit să-l promoveze de-a lungul anilor atunci când s-au opus aderării României şi Bulgariei la Schengen, şi anume că mecanismele statului de drept fac parte dintr-o evaluare şi ar trebui, deci, să facă parte şi din criteriile de aderare la Schengen. Astfel, a arătat ministrul, nu mai este vorba strict de criterii tehnice atunci când se face o evaluare a unei candidaturi la Schengen.
"Acesta este un fapt pe care nu îl putem ignora şi din acest motiv am făcut eforturi pentru a convinge partenerii noştri cât de departe am ajuns cu Mecanismul (de Cooperare şi Verificare - n.r.) şi ce am reuşit să schimbăm după 2019", a spus Milkov.
El a precizat în context că Bulgaria va face obiectul unui nou raport de evaluare, care va rezuma realizările ţării în materie de stat de drept din 2019, când a fost încheiat Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru Bulgaria, şi până în prezent. Acest nou raport ar trebui să arate progrese în ceea ce priveşte statul de drept, a subliniat şeful diplomaţiei de la Sofia.
CE E NOU PE FRONTUL SCHENGEN?
În context, agenţia bulgară de presă BTA îl citează şi pe ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, care menţiona în declaraţii făcute zilele trecute că Bulgaria trebuie să convingă şi Olanda, nu numai Austria, şi că există "o serie de condiţii" care trebuie îndeplinite de Sofia.
Sub titlul: "Ce este nou pe frontul Schengen pentru România şi Bulgaria după alegerile regionale din Austria?", agenţia bulgară BTA a publicat miercuri un articol în care spune că rezultatele alegerilor regionale din Austria au fost aşteptate cu interes în România, din cauza poziţiei Vienei împotriva extinderii spaţiului Schengen. Mulţi au explicat veto-ul Vienei pentru Schengen prin situaţia electorală din Austria, dar se pare că alegerile regionale din Austria Inferioară nu s-au dovedit a fi un factor decisiv în schimbarea poziţiei Austriei, aşa că România continuă eforturile la nivel diplomatic, este concluzia BTA.
Între timp, scrie agenţia bulgară de presă, Bulgaria trebuie să-şi continue demersurile atât în privinţa Austriei, cât şi a Olandei.
PRESA BULGARĂ: MCV REVINE
Declaraţiile făcute de ministrul bulgar de externe despre raportul aşteptat în privinţa progreselor în materie de stat de drept au fost interpretate de presa din Bulgaria drept o revenire a monitorizării MCV, care s-ar fi făcut tacit.
"Bruxelles-ul reia monitorizarea în Bulgaria, spre ruşinea ţării, în timp ce România a scăpat de MCV şi se îndreaptă spre Schengen", a titrat cotidianul Sega.
"Bulgaria reintră în grupul de monitorizare a statului de drept al Comisiei Europene, după ce Bruxelles-ul a încetat să o monitorizeze prin rapoarte anuale în 2019. Atunci s-a lăsat impresia că Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), inventat pentru Bulgaria şi România din prima zi a aderării lor la UE, în 2007, a fost suspendat. (...) MCV revine ca un coşmar pentru stat, deoarece nu a dat nicio dovadă reală că luptă împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Se aşteptau condamnări efective ("rezultate reale") împotriva şefilor mafioţi şi a indivizilor corupţi de rang înalt. Reînnoirea monitorizării s-a făcut în linişte, cu acordul Bulgariei, ca o condiţie pentru a discuta din nou despre cererea sa de aderare la Schengen", a comentat cotidianul Sega. Potrivit publicaţiei, MCV-ul nu a fost anulat, de fapt, în mod oficial nici pentru Bulgaria, nici pentru România, deoarece încă se aşteaptă o decizie oficială a Consiliului European.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
