Partidul Liberal VVD, al premierului Mark Rutte, a obţinut cele mai multe voturi la alegerile legislative din Olanda, urmând să aibă 31 de reprezentanţi în Parlament, iar formaţiunea lui Geert Wilders, PVV, se află pe a doua poziţie, alături de formaţiunea creştin-democrată CDA şi de partidul de centru D66, cu 19 mandate fiecare, arată un exit-poll citat de CNN. Şi a doua variantă a exit-pollului IPSOS, ce ia în calcul toate răspunsurile până la închiderea urnelor, arată că Partidul Liberal VVD a câştigat detaşat alegerile legislative din Olanda. Mark Rutte a declarat, după alegerile legislative câştigate detaşat de partidul său, că ţara a “respins populismul greşit”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

UPDATE 00:51 - Rutte spune, în discursul de după alegeri, că ţara sa a "respins populismul greşit"

Premierul olandez Mark Rutte a declarat, după alegerile legislative câştigate detaşat de partidul său, VVD, potrivit exit-pollurilor, că ţara a “respins populismul greşit”, relatează The Guardian.

„Se pare că, pentru a treia oară la rând, VVD, este cel mai mare partid din Olanda. Mesajul nostru pentru Olanda – ne vom menţine direcţia şi vom menţine această ţară sigură şi stabilă – şi-a atins ţinta”, a declarat premierul.

“Am vorbit la telefon cu mulţi colegi europeni. Aceasta (miecuri – n.r.) este o seară în care Olanda, după Brexit şi Trump, a spus ‘Gata cu populismul greşit’”, a adăugat el.

Rutte a salutat rata mare de participare, 82%, potrivit IPSOS, un record în ultimii 31 de ani. “A fost un festival pentru democraţie, cu cozi la secţiile de vot. Nu am mai văzut acest lucru de mult timp”, a afirmat el.

Partidul lui Rutte a obţinut 31 de mandate şi se află pe primul loc în alegeri, arată exit-pollurile

Partidul Liberal VVD, al premierului Mark Rutte, a câştigat detaşat alegerile legislative din Olanda, urmând că aibă 31 de reprezentanţi în Parlament, arată şi a doua variantă a exit-pollului IPSOS, ce ia în calcul toate răspunsurile, până la închiderea urnelor.

Formaţiunea lui Geert Wilders, PVV, se află pe a doua poziţie, alături de formaţiunea creştin-democrată CDA şi de partidul de centru D66, cu 19 mandate fiecare.

CITEȘTE ȘI Wilders le mulţumeşte alegătorilor PVV, dă asigurări că nu a "încheiat socotelile" cu Rutte

Partidul Verzilor a obţinut 16 mandate, Partidul Socialist 14, iar Partidul Laburist a obţinut nouă mandate.

Partidul Laburist este marele perdant al serii, cu o scădere de 29 de mandate, în timp ce Verzii sunt marii câştigători, cu 12 mandate în plus. Pierderea suferită de laburişti este fără precedent în politica olandeză.

Potrivit exit-pollului, rata de participare a fost de 82%, cea mai mare din ultimii 31 de ani.

CITEȘTE ȘI Aproximativ 34% dintre alegătorii partidului lui Rutte au fost influenţaţi de criza cu Turcia, 81% de situaţia economică

De regulă, exit-pollurile făcute la scrutinele din Olanda se confirmă.

Prima variantă a exit-pollului, publicată imediat după închiderea urnelor, lua în calcul răspunsurile oferite până la ora locală 20.30 (21.30 ora României), cu o jumătate de oră înainte să se încheie votul.

Potrivit The Guardian, rezultatele înseamnă că, deşi partidul său a pierdut 10 mandate faţă de legislativul anterior, Rutte poate rămâne premier. Analiştii cred că va fi formată o coaliţie din patru partide, fără Wilders.

Procesul formării unui executiv va urma, însă, o cale bine-cunoscută şi lungă. Parlamentul desemnează un politician cunoscut pentru a analiza situaţia, înainte ca un posibil premier să fie numit şi să pună la punct o echipă şi un acord de coaliţie.

După cel de-al Doilea Război Mondial a durat, în medie, 72 de zile pentru formarea unui Guvern. Recordul de viteză a fost înregistrat în 1958 – 10 zile. Însă în 1977 a fost nevoie de 208 zile pentru formarea unei coaliţii din numai două partide.

La sfârşitul anului 2016, Partidul Libertăţii (PVV), al lui Geert Wilders, era favorit în sondaje, cu 21% din intenţiile de vot, în faţa Partidului Liberal-Democrat (VVD) al actualului premier Mark Rutte (17%) şi al Partidului Laburist (PvdA), partener în coaliţia de la putere (8%).

Situaţia s-a schimbat, însă, în ultima perioadă. VVD a recuperat diferenţa şi a depăşit, la distanţă mică, PVV. 

Mark Rutte, un celibatar în vârstă de 50 de ani, care spune că urmează exemplele lui Ronald Reagan, Margaret Thatcher şi Winston Churchill, a devenit, după alegerile legislative din 9 iunie 2010, primul premier liberal al Olandei din 1918.

De atunci şi-a condus cu calm barca pe apele turbulente olandeze şi consideră drept cea mai mare reuşită a sa creşterea economică a ţării, datorită unei campanii de austeritate bugetară în timpul crizei din Zona euro.

“Trăim vremuri foarte instabile şi periculoase, iar sarcina mea principală, ca premier, este să păstrez această ţară stabilă şi sigură”, a declarat el pentru AFP înainte de alegeri.

În ianuarie, el a publicat o scrisoare deschisă în presă, prin care le-a cerut celor care nu respectă valorile olandeze să se adapteze sau să plece din ţară. Într-o tentativă de seducere a simpatizanţilor lui Geert Wilders, el şi-a dezvăluit sloganul de campanie : “A acţiona. Normal”. Acest slogan face referire la o expresie comună în societatea olandeză.

Pe parcursul campaniei, acest politician elegant a încercat să se impună ca singura alternativă serioasă în faţa deputatului anti-islam Geert Wilders, rămânând deasupra luptelor interne, pentru a-şi păstra imaginea de lider.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.