Partidul Comunist din Cuba a aprobat un pachet de reforme în direcţia unei economii de piaţă. Fostul preşedinte Raul Castro spune că este „ceea ce se potriveşte cel mai bine Revoluţiei în acest moment”

Cea mai înaltă autoritate a Partidului Comunist Cubanez (PCC) a aprobat miercuri un pachet de reforme care vizează o orientare mai puternică către economia de piaţă, într-un moment în care insula, supusă presiunilor din partea Washingtonului, traversează o criză economică extrem de gravă, relatează AFP.

„Comitetul Central al Partidului aprobă noile propuneri de transformări economice şi sociale”, a anunţat televiziunea de stat, după ce forul s-a reunit într-o sesiune plenară extraordinară pentru a discuta aproximativ douăzeci de propuneri de reforme.

Aceste reforme, dezvăluite recent de guvern, vizează în special deschiderea unui număr mai mare de sectoare către investiţiile private, atragerea unui volum mai mare de capital de la cubanezii din străinătate şi reducerea dimensiunii statului.

Pentru a fi adoptate definitiv, acestea trebuie să fie aprobate şi de Adunarea Naţională a Puterii Populare. Aceasta din urmă se va reuni în sesiune extraordinară joi, la mai puţin de o săptămână după ce reformele au fost anunţate de preşedintele Miguel Diaz-Canel.

Cu puţin timp înainte, influentul fost preşedinte cubanez Raul Castro îşi exprimase sprijinul faţă de aceste propuneri menite să relanseze o economie aflată în dificultate de mai mulţi ani şi sufocată în prezent de blocada americană.

Raul Castro nu mai deţine nicio funcţie oficială, dar rămâne, la 95 de ani, în centrul deciziilor privind viitorul insulei comuniste. El a susţinut aceste reforme într-o scrisoare prezentată în cadrul şedinţei plenare, calificându-le drept „ceea ce se potriveşte cel mai bine Revoluţiei în acest moment”, potrivit preşedinţiei cubaneze.

Fratele mai mic al lui Fidel Castro (1926-2016), căruia i-a succedat în 2006, a fost pus sub acuzare în luna mai în Statele Unite pentru că a ordonat, în 1996, deschiderea focului asupra a două avioane civile pilotate de membri ai unei organizaţii anti-castriste.

SUB PRESIUNEA WASHINGTONULUI

Aceste anunţuri privind reformele vin în contextul în care preşedintele american Donald Trump aplică o politică de presiune maximă asupra insulei, supusă de aproape cinci luni unui embargo petrolier.

Washingtonul nu-şi ascunde dorinţa de a vedea o schimbare a modelului economic, ba chiar a regimului, pe insula situată la aproximativ 150 de kilometri de coastele Floridei.

Prim-ministrul Manuel Marrero, citat de guvern pe X, a afirmat că reformele avute în vedere „nu implică în niciun caz renunţarea la responsabilitatea socială a statului”.

Blocada petrolieră impusă de Donald Trump în ianuarie a împins economia cubaneză, deja slăbită, la un pas de colaps, provocând întreruperi generalizate de curent electric, precum şi penurii de alimente, combustibil, apă potabilă şi medicamente.

Washingtonul a decretat, de asemenea, recent mai multe valuri de sancţiuni îndreptate împotriva economiei cubaneze, agravând criza economică, socială şi energetică prin care trece de mai mulţi ani Havana, aflată sub embargoul american încă din 1962.

Guvernul cubanez, care poartă discuţii cu Statele Unite, a afirmat că aceste reforme urmează să permită atenuarea crizei. Preşedintele Diaz-Canel declarase vineri că gama de activităţi deschise sectorului privat va fi „cât mai largă posibil”.

SECTORUL PRIVAT ÎNCEPE SĂ-ŞI FACĂ LOC ÎN CUBA

Întreprinderile private, cu până la 100 de angajaţi, sunt autorizate pe insula comunistă începând din 2021. Aproximativ 10.000 de întreprinderi ocupă un loc din ce în ce mai important în ţesutul economic cubanez. Acestea angajează în prezent o treime din populaţia activă.

Preşedintele cubanez a anunţat, de asemenea, că cubanezii, indiferent dacă locuiesc pe insulă sau în străinătate, vor beneficia de aceleaşi condiţii ca şi investitorii străini, dintre care mulţi s-au retras recent din ţară din teama sancţiunilor americane.

Cu câteva luni în urmă, guvernul autorizase deja înfiinţarea de întreprinderi mixte între stat şi sectorul privat, indicând apoi că diaspora cubaneză va putea investi şi deţine întreprinderi private.

Miguel Díaz-Canel a menţionat, de asemenea, „o restructurare a aparatului de stat”, cu o reducere a numărului de ministere şi de funcţionari.