Parchetul General francez cere, după 11 zile de dezbateri, ”pedepse de ineligibilitate” în procesul în apel de la Paris al asistenţilor parlamentari ai Frontului Naţional (FN, extremă dreapta, actualul Rassemblement national, RN), în care Marine le Pen îşi joacă candidatura în alegerile prezidenţiale din 2027, anunţă marţi avocaţii generali în preambulul unui rechizitoriu care urma să dureze aproximativ şase ore, relatează AFP.
”Este inutil să menţinem un fals suspans. Vom cere confirmarea foarte largă a responsabilităţii penale recunoscute de prima instanţă şi pedepse de ineligibilitate vor fi, bineînţeles, cerute”, a declarat avocatul general Thierry Ramonatxo în introducerea rechizitoriului.
Reprezentantul Ministerului Public şi-a început intervenţia denunţând acuzaţii de ”politizare” a acestei proceduri judiciare extrem de sensibile, care o împiedică în prezent pe marine Le Pen să candideze în alegerile prezidenţiale din 2027.
Avocatul general a revenit asupa atmosferei nocive a acestui dosar, în urma sesizării Parlamentului European (PE) în 2014, o procedură prelungită de o ”apărare colectivă, marcată printr-o contestare puternică” cu ”nu mai puţin de 45 de recursuri” ale apărării.
Această confruntare s-a încheiat cu ameninţări la adresa judecătorilor din prima instanţă, care au condamnat-o la 31 martie pe Marine Le Pen la patru ani închsioare - doi cu executare -, la plata unei amenzi în valoare de 100.000 de euro şi mai ales la cinci ani de ineligibilitate cu executare imediată.
DEZBATERI ÎN APEL ”MAI SENINE”
”S-a folosit strategia de delegitimare a contra-puterilor, în acest caz a justiţiei, al cărei obiectiv ar fi să împiedice accesul unei şefe de partid la cele mai înalte funcţii ale executivului”, şi-a exprimat regretul Thierry Ramonatxo.
Or ”să se lase să se creadă că justiţia s-ar putea opune voinţei poporului suveran este inexact, înseamnă să se uite că judecărorul este paznicul legii şi că nu face decât s-o aplice”, a declarat avocatul general, notând totodată că dezbaterile în apel s-au desfăşurat într-”o atmosferă mai senină”.
Marine Le Pen, Partidul Rassemblement national, care la vremea faptelor se numea Front national, şi zece cadre ale formaţiunii sunt acuzate de plata, în perioada 2004-2016, a unor salariaţi ai partidului, care se confrunta atunci cu dificultăţi financiare din cauza rezultatelor electorale slabe, cu bani de la Parlamentul European.
Jumătate dintre cei 25 de condamnaţi în prima instanţă, în 2025, au făcut apel.
Doar o eventuală pedeapsă de ineligibilitate mai mică de doi ani şi o pedeapsă care să nu impună purtarea unei brăţări electronice - considerată incompatibilă cu posibilitatea desfăşurării unei campanii electorale - i-ar putea permite lui Marine Le Pen să-şi întrezărească, din nou, viitorul politic.
Curtea de Apel urmează să dea o hotărâre ”până în vară”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
