Organismul de control al Departamentului de Stat o anchetează pe Kimberly Guilfoyle, în urma acuzaţiilor conform cărora ar fi cerut 100.000 de dolari unui donator al lui Trump în schimbul intervenţiilor pe lângă administraţia americană

Ambasadoarea Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, şi ambasada pe care aceasta o conduce fac obiectul unei anchete a Biroului Inspectorului General al Departamentului de Stat, au confirmat pentru NBC News două persoane familiarizate cu decizia. Ancheta organismului guvernamental de control intervine după ce Eric Deters, consultant juridic şi susţinător şi donator al lui Donald Trump, a acuzat-o pe Guilfoyle că i-ar fi cerut să achite o datorie restantă de 100.000 de dolari pe cardul său American Express, în zilele premergătoare audierii sale de confirmare în funcţie, în 2025, în schimbul facilitării accesului la oficiali de rang înalt ai administraţiei americane.

„Era atât de disperată să obţină acei 100.000 de dolari. Era un schimb de favoruri”, a declarat Deters pentru NBC News, într-un interviu acordat joi.

„Mi-a spus că îi puteam cere absolut orice în lumea lui Trump. Nu exista nicio solicitare prea mare”, a afirmat el despre Guilfoyle, fostă prezentatoare Fox News, susţinătoare a campaniei electorale a lui Trump şi fostă logodnică a lui Donald Trump Jr.

Deters a pus la dispoziţia NBC News un document PDF care conţine mesaje text şi conversaţii purtate pe Signal cu Guilfoyle.

Unul dintre mesajele furnizate de Deters pare să arate că Guilfoyle i-ar fi cerut să transfere banii direct către American Express, deoarece, în acest fel, „nu va apărea nicăieri” tranzacţia. Deters a declarat că nu i-a plătit suma solicitată.

Un avocat al lui Guilfoyle nu a răspuns unei solicitări de comentarii, dar a declarat pentru The Wall Street Journal că aceasta contestă autenticitatea mesajelor, fără a oferi detalii.

Vicepreşedintele JD Vance a declarat vineri că „acestea sunt acuzaţii” şi că „nu judecăm oamenii în tribunalul opiniei publice”.

Afirmaţiile lui Deters reprezintă, potrivit lui Vance, „versiunea unei singure persoane”.

„Să vedem care sunt, de fapt, faptele. Să aflăm care este adevărul şi, evident, dacă s-a întâmplat ceva grav, atunci cei responsabili trebuie să suporte consecinţele”, a declarat vicepreşedintele american.

Casa Albă nu a dorit să comenteze.

Gregory Meeks, principalul reprezentant democrat în Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanţilor, i-a trimis săptămâna trecută o scrisoare secretarului de stat Marco Rubio, solicitând informaţii suplimentare despre alte acuzaţii apărute în The Wall Street Journal.

Joi, Rubio a mustrat un jurnalist care l-a întrebat despre acuzaţiile la adresa lui Guilfoyle, în timp ce se afla alături de aceasta la Atena.

„Nu discutăm astfel de lucruri într-o conferinţă de presă, pe pista unui aeroport dintr-o ţară străină, doar pentru că dumneavoastră sau altcineva aţi scris un articol pe baza informaţiilor oferite de o sursă”, a declarat Rubio, adăugând: „Nici măcar nu ştiu dacă ceea ce relataţi este adevărat”.

Între timp, un înalt oficial diplomatic a declarat că vestea anchetei a provocat îngrijorare în cadrul Departamentului de Stat. Oficialul a descris investigaţia drept una rară şi a precizat că Biroul Inspectorului General este cunoscut în principal pentru efectuarea inspecţiilor de rutină la ambasade, nu pentru desfăşurarea unor anchete.

Un purtător de cuvânt al Biroului Inspectorului General al Departamentului de Stat a declarat că instituţia nu confirmă, nu infirmă şi nu comentează existenţa unor investigaţii.

Departamentul de Stat a refuzat să comenteze acuzaţiile la adresa lui Guilfoyle sau eventuala anchetă.

Investigaţiile organismului de control privind posibile încălcări ale normelor de etică de către ambasadorii americani sunt rare, dar nu fără precedent.

În timpul primului mandat al lui Donald Trump, Woody Johnson, pe atunci ambasador al SUA în Regatul Unit şi donator republican, a fost anchetat de Biroul Inspectorului General al Departamentului de Stat. Inspectorii au constatat că acesta făcuse comentarii „nepotrivite” referitoare la rasă, gen şi religie în faţa angajaţilor ambasadei.

Departamentul de Stat a respins recomandările formulate în cazul lui Johnson, argumentând că ambasadorul vizionase un material video guvernamental privind hărţuirea la locul de muncă şi le ceruse şi înalţilor oficiali să facă acelaşi lucru. De asemenea, acesta îi încurajase pe angajaţi să participe la un curs de formare privind „reducerea prejudecăţilor inconştiente”.

În 2024, în timpul mandatului preşedintelui Joe Biden, organismul de control l-a anchetat pe ambasadorul SUA în Singapore, Jonathan Kaplan, constatând că acesta îşi ameninţase angajaţii şi nu depusese la timp sau cu documentele justificative corespunzătoare deconturi pentru cheltuieli de călătorie în valoare de aproximativ 48.000 de dolari.

În cazul lui Kaplan, Departamentul de Stat a anunţat că tratează cu seriozitate recomandările şi că a făcut modificări organizatorice.

„Preşedintele doreşte întotdeauna ca reprezentanţii săi (...) să trateze oamenii cu demnitate şi respect”, declara la acea vreme John Kirby, fost purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate de la Casa Albă.

„El are încredere că Departamentul de Stat tratează această situaţie cu seriozitate”, a adăugat Kirby.