Un nou sistem mondial transparent este necesar să fie înfiinţat, cu scopul de a ancheta epidemiile, care să permită Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) să trimită anchetatori în cel mai scurt timp şi să-şi facă publice concluziile, conchide miercuri un grup de experţi independenţi care prezintă un raport de evaluare a gestionării pandemiei covid-19, relatează Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

OMS ar fi trebuit să califice noua epidemie a noului coronavirus din China drept o urgenţă internaţională înainte de 30 ianuarie 2020, iar luna care a urmat a fost ”pierdută”, din cauză că ţările nu au adoptat măsuri puternice în vederea opririi răspândirii agentului patogen respirator, conchid ei.

În acest raport consacrat gestionării pandemiei, aceşti experţi independenţi îndeamnă la reforme îndrăzneţe ale OMS şi la o revizuire de la zero a planurilor naţionale de pregătire, în vederea evitării unui nou ”cocteil toxic”.

”Este esenţial ca OMS să aibă mijloace de acţiune”, declară Helen Clark, copreşedinta grupului de experţi, un fost premier neozeelandez, la prezentarea raportului ”Covid-19: Make it the Last Pandemic" ("Cocid-19: să facem din ea utima pandemie”).

”Cerem un nou sistem de supraveghere şi alertă care să aibă la bază transparenţa şi care să permită OMS să publice informaţii imediat”, a subliniat copreşedinta Ellen Johnson Sirleaf, o fostă preşedintă liberiană.

Miniştrii Sănătăţii urmează să dezbată concluziile acestui raport în deschiderea Adunării anuale a OMS, la 24 mai.

Uniunea Europeană (UE) coordonează eforturi în vederea unei reforme a agenţiei ONU, însă acest efort necesită timp, subliniază diplomaţi.

Virusul SARS-CoV-2, care a apărut în oraşul chinez Wuhan (centru) la sfârşitul lui 2019, a devenit o ”pandemie catastrofală” care a ucis peste 3,4 milioane de oameni şi a devastat economia mondială, se arată în raport.

”Situaţia în care ne aflăm azi ar fi putut să fie evitată”, apreciază Ellen Johnson Sirleaf.

”Ea are drept cauză o miriadă de eşecuri, de lacune şi de întârzieri în pregătire şi răspuns”, subliniază ea.

Medici chinezi au semnalat cazuri de pneumonie neobişnuită în decembrie 2019 şi au informat autorităţile, iar OMS a preluat rapoarte de la Centre de Controlul Bolilor din Taiwan şi de la alte organisme, potrivit grupului de experţi.

Însă Comitetul de Urgenţă al OMS ar fi trebuit să declare o urgenţă sanitară mondială la prima sa reuniune, la 22 ianuarie, şi nu să aştepte până la 30 ianuarie, se arată în raport.

Comitetul nu a recomandat, atunci, restricţii de călătorie, din cauza Regulamentului Sanitar Internaţional al OMS, care este necesar să fie revizuit, recomandă experţii în raport.

”Dacă s-ar fi impus resticţii de călătorie mai rapid şi mai largi, transmiterea bolii ar fi fost limitată puternic, iar acest lucru este valabil şi în prezent”, apreciază Helen Clark.

O LUNĂ ”PIERDUTĂ”

Guvernele nu au înţeles că declararea stării de urgenţă este ”cea mai puterică alarmă posibilă” a OMS, care nu are puterea să declare o pandemie, în pofida faptului că a prezentat-o astfel la 11 martie, se arată în raport.

”Este evident, pentru grupul de experţi, că februarie 2020 a fost o lună pierdută, în care ar fi putut să fie luate măsuri în vederea opririi epidemiei şi prevenirii pandemiei”, se arată în raport.

În loc să-şi pregătească spitalele pentru a primi bolnavi de covid-19, numeroase ţări s-au lansat atunci într-o cursă frenetică către echipamente de protecţie şi medicamente, reproşează experţii.

Grupul de experţi salută însă eforturi ”neobosite” ale conducerii şi personalului OMS în timpul pandemiei.

El nu aruncă vina asupra Chinei sau directorului general al OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus, pe care administraţia fostului preşedinte american Donald Trump l-a acuzat de faptul că s-a ”centrat asupra Chinei”, o acuzaţie pe care acesta a respins-o.

Experţii apreciază că postul de director general al OMS este necesar să fie limitat la un singur mandat de şapte ani - în vederea evitării oricăror presiuni politice.

OMS şi Organizţaia Mondialăa Comerţului (OMC) este necesar să convoace guvrne şi laboratoare farmaceutice în vederea elaborării unui acord cu privire la licenţe voluntare şi transferul de tehnologie în vederea unei accelerări a producţiei vaccinurilor, se arată în raport.

”În cazul în care nu se încheie un asemenea acord în următoarele trei luni, o derogare de la ADPIC (acorduri privind aspecte ale dreptului de propritate intelectuală referitoare la comerţ) este necesar să fie aplicată imediat”, apreciază Helen Clark.

”Suntem foarte încurajaţi de impulsul în favoarea unei derogări de la ADPIC”, subliniază ea, evocând susţinerea administraţiei lui Joe Biden, săptămâna trecută, în favoarea unei ridicări a brevetelor vaccinurilor împotriva covid-19.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.