Primul tur al alegerilor prezidenţiale repetate din România a fost organizat eficient, iar drepturile alegătorilor au fost respectate, au constatat observatorii internaţionali, care reproşează însă o abordare prea fragmentată a supravegherii spaţiului online şi o lipsă de transparenţă în luarea deciziilor, în timp ce cadrul legal prea stufos a făcut ca autorităţile să se bazeze mai mult pe hotărârile instanţelor decât pe reglementare, ceea ce „a diminuat caracterul incluziv al înregistrării candidaţilor”.
Reamintind că votul din 4 mai a urmat anulării alegerilor prezidenţiale din 2024 de către Curtea Constituţională din cauza unei manipulări coordonate pe reţelele de socializare şi a încălcărilor financiare legate de campania unui candidat, observatorii au constatat şi ei „comportamentul neautentic online des întâlnit al candidaţilor”, însă spun că abordarea fragmentată de către autorităţi a supravegherii spaţiului online şi lipsa de transparenţă în luarea deciziilor au avut un impact negativ asupra procesului electoral.
Misiunea comună de observare a Biroului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR) şi a Adunării Parlamentare a OSCE (AP OSCE), care a venit în România din data de 23 martie, a constatat că, deşi cadrul legal formează o bază corespunzătoare pentru organizarea de alegeri democratice, acesta este prea complex, cu lacune şi inconsecvenţe.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
„Legislaţia nu a fost schimbată de la ultimele alegeri, cu excepţia modificărilor introduse de guvern cu mai puţin de patru luni înainte de ziua alegerilor şi fără consultare publică. Aceste prevederi au introdus reguli privind încălcarea dispoziţiilor privind campaniilor online, dar nu au abordat în mod eficient preocupări cheie, cum ar fi supravegherea publicităţii politice online sau finanţarea campaniei”, au spus observatorii.
Alegerile au fost organizate în mod eficient, deşi transparenţa atât a activităţii, cât şi a procesului decizional ale administraţiei electorale a fost limitată, în special în gestionarea litigiilor electorale. Aplicarea criteriilor de eligibilitate a candidaţilor, bazată mai degrabă pe hotărâri ale instanţei decât pe dispoziţii legale clare, a diminuat caracterul incluziv al înregistrării candidaţilor, a punctat misiunea observatorilor.
„Drepturile alegătorilor au fost respectate şi alegerile au fost organizate în mod eficient, dar este nevoie de mai multă transparenţă şi certitudine juridică”, a declarat Lucie Potůčková, coordonator special OSCE, şi şefa delegaţiei AP OSCE. „Am observat şi că gradul de complexitate al reglementării campaniei a redus numărul activităţilor de campanie tradiţionale, ducând-le aproape exclusiv online şi dincolo de o supraveghere eficientă”, a spus Potůčková într-o conferinţă de presă.
„Campania s-a desfăşurat în cea mai mare parte online, iar comportamentul neautentic a fost o provocare pe care nici autorităţile, nici platformele online nu au combătut-o suficient, în ciuda încercărilor notabile recente de a aborda astfel de probleme mai eficient”, a declarat şi Eoghan Murphy, şeful misiunii de observare a ODIHR. „Cu informaţii limitate despre modul în care autorităţile încearcă să abordeze sfera online, s-a ratat o oportunitate de a ţine publicul la curent cu eforturile statului de a îmbunătăţi integritatea electorale”, a subliniat oficialul.
În ceea ce priveşte reflectarea campaniei prezidenţiale în presă, deşi peisajul mediatic din România este divers, cu o gamă largă de radiodifuzori publici şi privaţi, precum şi cu portaluri de ştiri online, pluralismul mass-media din România este subminat de finanţarea extinsă şi netransparentă din partea partidelor politice, ducând la autocenzură şi clientelism între politicieni şi mass-media, spun observatorii.
Totuşi, aceştia au remarcat că radiodifuzorul public a respectat, în general, obligaţia sa legală de a asigura o reflectare echilibrată şi imparţială a campaniei şi de a oferi timp de antenă egal şi gratuit tuturor candidaţilor la preşedinţie. În acelaşi timp, reflectarea campaniei în programele de ştiri, atât în mass-media publică, cât şi în cea privată, a fost limitată, în timp ce „regulile ambigue” au făcut că diferenţa dintre timpul de antenă gratuit şi cel plătit să devină neclară.
Totuşi, misiunea de observare spune că organismul de supraveghere a finanţării campaniei electorale a făcut câţiva paşi pozitivi, aproape de ziua alegerilor, care au contribuit la transparenţă.
De asemenea, ei au conchis că ziua alegerilor a fost bine organizată şi calmă, în general.
„Noi am ajuns la concluzia că eforturile recente ale autorităţilor statului de a îmbunătăţi integritatea electorală au fost notabile şi alegerile au fost organizate în mod eficient, dar au fost marcate de o supraveghere insuficientă a unor aspecte-cheie ale campaniei şi de îngrijorări cu privire la comportamentul neautentic preponderent online al candidaţilor”, a spus Potůčková. „Este important că libertăţile fundamentale de asociere şi întrunire au fost respectate şi votanţii au avut din ce să aleagă. De asemenea, am găsit că şi cadrul legal oferă o bază adecvată pentru desfăşurarea de alegeri democratice”, a adăugat ea.
RAPORT PRELIMINAR
Misiunea de observare internaţională a alegerilor în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România a totalizat 46 de observatori din 20 de ţări, fiind compusă din 39 de experţi şi observatori pe termen lung detaşaţi de ODIHR şi 7 parlamentari şi personal din cadrul AP OSCE.
Misiunea OSCE a întocmit un raport preliminar de 20 de pagini, iar observatorii vor monitoriza în continuare desfăşurarea campaniei electorale pentru al doilea tur de scrutin, urmând ca raportul final să fie gata la 90 de zile după încheierea alegerilor.
„Eforturile recente ale autorităţilor statului de a îmbunătăţi integritatea electorală au fost notabile, iar alegerile au fost administrate eficient, totuşi, primul tur al alegerilor prezidenţiale repetate din 2025 a fost marcat de o supraveghere insuficientă a aspectelor-cheie ale campaniei şi de îngrijorări cu privire la utilizarea pe scară largă în online a unui comportament neautentic din partea candidaţilor. Libertăţile fundamentale de asociere şi de întrunire au fost respectate, iar alegătorii au avut posibilitatea de a alege între alternative politice.
Deşi cadrul juridic oferă o bază adecvată pentru desfăşurarea alegerilor democratice, modificările recente nu au abordat suficient problemele care afectează în prezent încrederea publică.
Transparenţa în activitatea şi procesul decizional al administraţiei electorale a fost limitată. Utilizarea cerinţelor de eligibilitate bazate pe hotărâri judecătoreşti, mai degrabă decât pe dispoziţii legale clare, a diminuat caracterul incluziv al procesului de înregistrare a candidaţilor.
Autorităţile au adoptat o abordare fragmentată a supravegherii spaţiului online, ceea ce, împreună cu lipsa de informaţii privind gestionarea încălcărilor raportate, a descurajat implicarea civică şi a condus la autocenzură.
Deşi peisajul mediatic este divers, iar radiodifuzorul public a oferit o acoperire echilibrată, multe instituţii media au reflectat afilieri politice, ceea ce a limitat accesul alegătorilor la informaţii imparţiale.
Ziua alegerilor a fost ordonată şi administrată eficient, cu unele deficienţe constatate, inclusiv unele cazuri de compromitere a secretului votului, materiale de campanie în apropierea secţiilor de votare şi prezenţa unor persoane neautorizate în interiorul secţiilor de votare” - se arată în introducerea raportului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
