O nouă provocare pentru premierul canadian: Alegeri în Québec, unde susţinătorii independenţei sunt favoriţi

Cu o populaţie de 9 milioane de locuitori şi dotată cu competenţe foarte ample, provincia Québec îi alege luni cei 127 de deputaţi ai Adunării sale Naţionale. Secţiile de vot vor fi deschise între orele 9:30 şi 20:00, ora locală (luni 16:30 – marţi, 3:00 ora României), iar rezultatele vor fi anunţate în cursul serii.

Conform ultimelor sondaje, susţinătorii independenţei din Partidul Quebecois, care nu mai conduc provincia din 2014, se află în fruntea intenţiilor de vot cu aproape 30%, înaintea liberalilor şi a conservatorilor, şi cu mult înaintea Coaliţiei Avenir Québec, partidul de centru-dreapta aflat la putere din 2018.

Un subiect major al campaniei, Partidul Quebecois a promis că, dacă va reveni la putere, va organiza un nou referendum privind independenţa Quebecului, dar numai după încheierea mandatului lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2029. Asta, deoarece actuala escaladare a conflictului comercial dintre Statele Unite şi Canada „nu oferă un climat liniştit pentru a reflecta asupra viitorului nostru”, s-a justificat liderul său, Paul Saint-Pierre Plamondon, un avocat în vârstă de 49 de ani, supranumit „PSPP”.

Dacă va avea loc, acest referendum ar fi al treilea organizat în Québec, după cele din 1980 şi 1995. Ultimul a fost pierdut la limită de tabăra susţinătorilor independenţei.

Chestiunea independenţei a divizat întotdeauna profund opinia publică din Quebec, între „suveraniştii” care doresc să se separe de Canada şi „federalişti”.

Însă ideea unui nou referendum revine pentru prima dată în centrul dezbaterii politice de la înfrângerea „suveraniştilor” din 1995. De altfel, ultimul guvern al Partidului Quebecois (2012-2014) nu promisese o astfel de consultare.

Chiar dacă tabăra separatiştilor depăşeşte cadrul Partidului Quebecois, proporţia alegătorilor din Quebec dispuşi să voteze „da” pentru separarea de Canada este în prezent de doar 31%, potrivit unui sondaj recent.

Potrivit analiştilor, votul pentru Partidul Quebecois este, de fapt, alimentat mai mult de dorinţa de schimbare şi de dezamăgirea alegătorilor faţă de guvernul în exerciţiu în ceea ce priveşte costul vieţii sau sănătatea decât de dorinţa de independenţă.

Dincolo de perspectiva unui referendum, care pare încă îndepărtată, o eventuală revenire la putere a Partidului Quebecois ar reprezenta o provocare majoră pentru premierul Mark Carney, în condiţiile în care nu se întrevede nicio soluţie la conflictul comercial cu Washingtonul, iar Canada se confruntă cu alte tendinţe separatiste în bogata provincie petrolieră Alberta.

Paul Saint-Pierre Plamondon a lăsat deja să se înţeleagă că vede relaţia sa cu Ottawa ca pe un „raport de forţe”.

„Va exista un dialog, dar condiţia colaborării este ca Quebecul să fie respectat. (...) Dacă nu va fi aşa, nu mă voi preface, nu voi trece sub tăcere faptul că acest lucru este inacceptabil”, a declarat el joi la Radio-Canada.

Liderul Partidului Quebecois a promis, de asemenea, că va „aboli monarhia” în Quebec, adică va tăia fondurile reprezentantei Coroanei britanice în provincie, al cărei rol – în special cel de a promulga legile quebecoase – este totuşi prevăzut în Constituţia canadiană.

Canada este membră a Commonwealth-ului, iar şeful său de stat este, prin urmare, Charles al III-lea, care este reprezentat în Canada de un guvernator general şi în Quebec de un locotenent-guvernator.

Potrivit lui PSPP, „nimic nu împiedică Adunarea Naţională să acţioneze ca un parlament suveran şi să adopte o lege care să desfiinţeze activităţile locotenent-guvernatoarei şi să nu mai aloce buget pentru această mascaradă care costă bani”. El promite să realoce acest buget pentru combaterea creşterii numărului persoanelor fără adăpost.

Întrebat joi despre alegerile din Quebec, Mark Carney s-a abţinut să comenteze rezultatul acestora, afirmând că doreşte să colaboreze „într-un spirit de federalism cooperativ” cu viitorul guvern ales, într-o perioadă plină de „incertitudini”.