O majoritate a judecătorilor Curţii Supreme americane, care urmează să dezamorseze până la sfârşitul lui iunie problema explozivă dacă faptele lui Donald Trump în luarea cu asalt a Capitoliului din 2021 îl fac ineligibil, se arată sceptică în acest dosar, relatează AFP.
Fostul preşedinte, marele favorit în alegerile primare republicane, cere Curţii să anuleze o hotărâre a justiţiei din Colorado care a dispus retragerea numelui său de pe buletinele de vot din acest stat din Vestul Americii.
Comentatori juridici discută în contradictoriu atât despre validitatea, cât şi despre oportunitatea politică a acestei proceduri.
Însă toţi sunt de acord că această Cuite, majoritar conservatoare, probabil că ar vrea să evite acuzaţii de amestec în alegeri, după ce s-a pronunţat în 2000 în favoarea unei victorii a republicanului George W. Bush împotriva democratului Al Gore.
Într-o audiere de aproximativ două ore, joi, mai mulţi judecători - atât conservatori, cât şi progresişti - şi-au exprimat îndoielile.
”De ce să aibă un singur stat capactatea să ia această decizie, nu doar cu privire la proprii cetăţeni, ci pentru restul naţiunii?”, a întrebat Elena Kagan, numită în post de către preşedintele democrat Barack Obama.
Preşedintele Curţii, conservatorul John Roberts, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de ”consecinţele” hotărârii din Colorado.
”Dacă este menţinută poziţia Colorado, cu siguranţă vor exista proceduri de descalificare de cealaltă parte”, a declarat el.
”M-aş aştepta ca un număr bun de state să spună, indiferent care este candidatul democrat, «eşti exclus din scrutin»”, a continuat el.
”ANOMALIE”
Dintre cele aproximativ 20 de state în care s-au făcut recursuri pe tema ineligibilităţii lui Donald Trump, doar cele din Colorado şi Maine au obţinut câştig de cauză.
Mai multe state aşteaptă ca Curtea să se pronunţe, pentru a lua o decizie.
Avocaţii lui Donald Trump cataloghează hotărârea din Colorado drept o ”anomalie” şi cer Curţii să o anuleze, pentru a ”proteja drepturole a zeci de milioane de americani care vor să voteze cu preşedintele Trump”.
Ei îşi concentrează eforturile ultimelor argumente scrise asupra unei probleme aparent secundare, încercând să demonstreze că preşedinţia Statelor Unite nu este o funcţie vizată de cel de-al 14-lea Amendament al Constituţiei.
Acest amendament - adoptat în 1868 - îi viza atunci pe susţinătorii Confederaţiei sudiste învinse în Războiul de Secesiune (1861-1865).
El prevede excluderea din funcţii publice a oricui ar fi comis acte de ”rebeliune” după ce a jurat să apere Constituţia.
Justiţia din Colorado a considerat că faptele lui Donald Trump de la 6 ianuarie 2021 ţin de cel de-al 14-lea Amendament.
În acea zi, sute de susţinători ai preşedintelui în exerciţiu, instigaţi de acuzaţii - nefondate - de fraude electorale, au luat cu asalt Capitoliul, considerat sanctuarul democraţiei americane, cu scopul de a încerca să împiedice certificarea victoriei adversarului democrat al lui Donald Trump, Joe Biden, învingătorul în alegeri.
Avocaţii lui Donald Trump susţin, în schimb, că 6 ianuarie 2021 nu a constituit o rebeliune şi că clientul lor nu a fost deloc implicat în ea.
La 6 ianuarie 2021, ”nu existau puşti, nu exista nimic (...). Dacă vă veţi uita la ceea ce am zis imediat după (...), veţi vedea declaraţii foarte frumoase, care încălzesc cu adevărat inima”, a declarat joi Donald Trump la reşedinţa sa de lux, Mar-a-Lago, în Florida.
BREAKING: Donald Trump responds to the Supreme Court oral arguments on removing him from the Colorado ballot via the 14th Amendment:
— Charlie Kirk (@charliekirk11) February 8, 2024
"Everyone of these cases you see comes out of the White House, it comes out of Biden. It's election interference and it's really very sad." pic.twitter.com/8WspaoJtTF
El a dat asigurări că a urmărit dezbaterile Curţii de la Washington.
”PORTIŢĂ DE SCĂPARE”
Natura fără precedent a acestui dosar complică orice prognostic al rezultatului.
Însă mulţi experţi sunt de părere că cei nouă judecători ai Curţii sunt tentaţi să caute o ”portiţă de scăpare” pentru a menţine numele lui Donald Trump pe buletinele de vot, fără să se aventureze pe terenul minat al calificării faptelor acestuia din timpul luării cu asalt a Capitoliului.
”Într-un dosar atât de fierbinte (din punct de vedere) politic, Curtea (Supremă) vrea să apară cât mai apolitică posibil”, declară AFP un profesor de drept constituţional de la Universitatea Illinois din Chicago, Steven Schwinn.
În opinia sa, ”cea mai probabilă portiţă de scăpare va fi să spună că Congresul este abilitat să retragă (numele unui) candidat de pe buletinul de vot în alegerile prezidenţiale”.
Acest argument a fost invocat de către avocaţii lui Donald Trump, însă a fost contestat de către jurişti, care subliniază că nu este necesară nicio intervenţie a Congresului în vederea aplicării altor condiţii de eligibilitate, precum vârsta minimă a candidaţilor sau locul în care s-a născut miliardarul.
”Noi înţelegem perfect că membrii Curţii preferă să nu se trezească imbricaţi într-un scrutin prezidenţial. Însă nu au niciun mijloc să scape de acest lucru”, scriu într-un memoriu tre jurişti renumiţi, cu orizonturi politice diferite, Edward Foley, Benjamin Ginsberg şi Richard Hasen.
Ei îi îndeamnă în acest memoriu pe cei nouă judecători ai Curţii Supreme să se pronunţe pe fond şi nu în probleme de formă, pentru a tranşa astfel în mod definitiv ”nodul gordian” înaintea zilei votului, 5 noiembrie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
