Numărul cererile de azil din partea persoanelor care solicită pentru prima dată protecţie internaţională în ţările Uniunii Europene a crescut în februarie, impulsionate în mare parte de cetăţeni sirieni şi afgani, arată un raport al agenţiei de statistică Eurostat, publicat joi, informează Reuters.
Blocul european a primit 76.505 cereri de azil - depuse pentru prima dată - din partea cetăţenilor din afara UE care au solicitat protecţie internaţională, ceea ce reprezintă o creştere de 41% faţă de februarie 2022. În fruntea clasamentului sunt sirienii, urmaţi de afgani, columbieni şi venezueleni.
Dintre aceste cereri, mai mult de trei sferturi au fost primite de Germania, Spania, Franţa şi Italia, în timp ce 2.745 de solicitări au fost făcute de minori neînsoţiţi, a precizat Eurostat.
Eurostat a precizat că numărul de solicitanţi din Ucraina, care a crescut de la 2.105 în februarie 2022 la 12.190 în martie acelaşi an, a scăzut, situându-se la 1.110 în februarie 2023, asta şi pentru că mulţi dintre cetăţenii ucraineni care fug beneficiază de protecţie temporară în ţările UE.
Cetăţenii ruşi s-au clasat pe locul 8, depunând 2.385 de cereri.
Atât migraţia legală, cât şi cea ilegală se află în topul priorităţilor multor agende guvernamentale europene, în condiţiile în care războaiele din Ucraina şi Siria, persecuţiile politice şi efectele schimbărilor climatice determină mii de persoane să-şi părăsească ţările de origine.
Pe lângă cererile de azil legal, Europa se confruntă cu un potenţial număr record de tentative de intrare ilegală în acest an. La începutul lunii mai, agenţia de frontieră Frontex a raportat cel mai mare număr de sosiri neautorizate din 2016 încoace.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
