Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro urmează să candideze la al treilea mandat în alegerile prezidenţiale prevăzute la 28 iulie, iar partidul său a decis să-l învestească în vederea acestui scrutin, a cărui legitimitate este deja contestată, după ce Curtea Supremă a îndepărtat liderii opoziţiei din aceste alegeri, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Baza PSUV a decis că Nicolas Maduro este candidatul la preşedinţie. Au participat 4.240.032 de persoane”, a anunţat luni, pe reţeaua de socializare X vicepreşedintele Partidului Socialist din Venezuela (PSUV), Diosdado Cabello, considerat numărul doi al regimului, în pofida faptului că nu face parte din Guvern.

SANCŢIUNI

Evenimente

30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
12 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
17 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield

Nicolas Maduro, ales prima oară în 2013, după moartea lui Hugo Chavez (1999-2013), al cărui moştenitor se declară, a fost reales în 2018 într-un scrutin boicotat şi contestat de opoziţie şi a cărui legitimitate nu a fost recunoscută de peste 60 de ţări, inclusiv Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE).

O serie de sancţiuni au fost aplicate ulterior Venezuelei şi liderilor de la putere.

Însă Nicolas Maduro, în vârstă de 61 de ani, s-a agăţat cu o mână de fier de putere, în pofida unei grave crize economice.

Anunţarea oficială a candidaturii sale era aşteptată după ce Autoritatea electorală venezueleană (CNE) a anunţat săptămâna trecută data alegerilor prezidenţiale la 28 iulie - data naşterii lui Hugo Chavez.

Candidaturi pot fi depuse în mod oficial ăen perioada 21-25 martie, iar o campanie electorală este prevăzută în perioada 4-25 iulie.

Nicolas Maduro şi-a multiplicat apariţiile publice în ultimele săptămâni.

ACORD ”ÎNCĂLCAT”

Guvernul şi opoziţia au convenit în octombrie, în Barbados, să se organizeze acest scrutin în al doilea semestru al lui 2024, în prezenţa unor observatori străini.

Însă acest acord, încheiat sub egida Norvegiei, mediatoare în negocieri, a fost denunţat aprig de opoziţie, care-l acuză pe Nicolas Maduro de faptul că nu l-a respectat.

Legitimitatea scrutinului prezidenţial este deja pusă în discuţie.

Norvegia consideră însă că este ”fundamental” ca Acordul din Barbados să fie pus în aplicare.

Acordul le deschide celor care ”aspiră să candideze” posibilitatea de a contesta în justiţie ineligibilitatea.

Opoziţia spera ca această procedură să- permită ”campioanei” sale Maria Corina Machado, declarată ineligibilă de justiţie, să candideze.

Însă Curtea Supremă, acuzată de faptul că se află la ordinul puterii, a confirmat la 26 ianuarie ineligibilitatea acesteia, după ce a obţinut o victorie detaşată, în octombrie, în alegeri primare ale opoziţiei venezuelene, cu 92% dintre voturile exprimate, adică peste două milioane de voturi.

Nu vor avea loc alegeri ”fără mine”, tuna Maria Corina Machado care a fost condamnată la ineligibilitate pe o perioadă de 15 ani, din cauza faptului că a susţinut sancţiunile impuse de către Statele Unite Venezuelei.

Ea vea în continuare să candideze şi şi-a multiplicat deplasările.

Însă termenul încheierii depunerii candidaturilor se apropie, iar ea ar putea fi nevoită să numească un înlocuitor.

Sâmbătă ea a denunţat ”regimul lui Nicolas Maduro care l-a răpit pe directorul nostru de campanie din statul Barinas”.

Astfel, numărul liderilor din cadrul partidului său deţinuţi începând din ianuarie a crescut la patru.

Ea consideră că această nouă arestare constituie ”o nouă încălcare a Acordului din Barbados, deja încălcat”.

OPOZIŢIA, DECAPITATĂ

Hotărârea Curţii Supreme de a o îndepărta pe şefa opoziţiei Maria Corina Machado, dar şi pe Henrique Capriles, de două ori candidat în trecut la preşedinţie, a fost denunţată de către Washington, UE şi mai multe ţări din America de Sud.

Statele Unite au anunţat apoi o reactivare a sancţiunilor impuse sectorului petrolier şi al gazelor naturale din Venezuela, suspendate timp de şase luni, în urma Acordului din Barbados.

Caracasul, care are ca aliat Moscova, a denunţat imediat un ”şantaj” american.

Nicolas Maduro şi-a exorimat în multe rânduri susţinerea faţă de omologul său rus Vladimir Putin, atât înainte, cât şi după invazia Ucrainei.

Alţi candidaţi - foarte îndepărtaţi de opoziţie, care-i cataloghează drept ”colaboratori” - şi-au anunţat intenţia de a candida.

Acest lucru vizează, potrivit unor analişti, să scindeze votul anti-Maduro.

UE, un panel de experţi de la ONU şi de la Centrul Carter din Statele Unite, Comunitatea Statelor Latino_Americane şi Caraibiene (CELAC), blocul ţărilor emergente BRICS, Comunitatea Caraibelor (CARICOM) şi Uniunea Africană (UA) au fost invitate ca observatori în alegerile prezidenţiale.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.