Preşedintele Donald Trump a sosit marţi după-amiază la Ankara pentru summitul NATO, în timp ce alianţa militară transatlantică a anunţat contracte de armament în valoare de miliarde, în încercarea de a-l mulţumi pe capriciosul lider american, scrie The Associated Press (AP). La unul dintre aceste contracte - achiziţia comună de la Saab GlobalEye de avioane care vor constitui noul Sistem Aerian de Avertizare şi Control al NATO - participă şi România, potrivit unui comunicat al NATO.
Trump, care a tulburat adesea reuniunile NATO cu plângeri că aliaţii europeni nu cheltuiesc suficient pentru propria apărare, s-a întâlnit mai întâi cu liderul turc Recep Tayyip Erdoğan, un aliat apropiat care găzduieşte reuniunea din acest an şi care l-a întâmpinat călduros pe preşedintele SUA la o bază aeriană locală, urmată de o ceremonie de bun venit fastuoasă.
"Uneori te înţelegi bine chiar şi cu cei mai duri oameni, cum ar fi el", a spus Trump, arătând spre Erdoğan în timp ce cei doi se aşezau pentru întâlnire. Preşedintele SUA a lăudat în repetate rânduri Turcia pentru loialitatea faţă de SUA, în special în timpul războiului din Iran.
Anterior acestui moment, NATO a prezentat o serie de proiecte militare în valoare de miliarde de dolari - o investiţie pe care secretarul general al alianţei, Mark Rutte, a numit-o "bani bine cheltuiţi". Un Rutte plin de energie s-a adresat miniştrilor şi oficialilor din industria de apărare în cadrul unui forum anunţat ca fiind "marea dezvăluire" a NATO, pe fondul ritmurilor muzicii techno şi al unui spectacol video impresionant.
NATO, ca organizaţie, nu deţine arme - acestea sunt proprietatea celor 32 de ţări membre -, dar dispune de o flotă de 14 avioane de supraveghere radar cu avertizare timpurie AWACS, vechi de circa 50 de ani, alături de câteva drone de supraveghere mai noi.
ROMÂNIA ACHIZIŢIONEAZĂ ÎN COMUN CU ALTE ŢĂRI AERONAVE-RADAR DE LA SAAB
Astfel, marţi a fost anunţat un acord pentru înlocuirea avioanelor învechite. Producătorul suedez Saab va furniza până la 10 noi avioane de supraveghere GlobalEye pentru un consorţiu format din 11 ţări, din care face parte şi România, potrivit unui comunicat al NATO.
Cei 11 aliaţi ai acestei coaliţii sunt Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, Norvegia, România şi Suedia.
"Este un moment de mare mândrie", a spus prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, subliniind că aeronavele bimotor vor fi "fabricate în cadrul alianţei pentru întreaga alianţă".
"În cadrul Forumului Industriei de Apărare organizat cu ocazia Summitului NATO de la Ankara, marţi (7 iulie 2026), 11 aliaţi au anunţat achiziţia comună a aeronavelor Saab GlobalEye, care vor constitui noul Sistem Aerian de Avertizare şi Control (AWACS) al NATO. Această decizie reprezintă un pas important în modernizarea capacităţilor NATO de supraveghere aeriană şi avertizare timpurie, prin înlocuirea unei părţi din flota învechită de aeronave Boeing E-3 a Alianţei", arată comunicatul NATO.
Sistemul GlobalEye va asigura o supraveghere avansată, multidomeniu, în spaţiul aerian, terestru şi maritim, de pe o singură platformă. Acesta va oferi capacităţi îmbunătăţite de detectare şi urmărire a ameninţărilor complexe, inclusiv roiuri de drone, rachete balistice şi rachete de croazieră. Aeronava va consolida conştientizarea situaţională a NATO şi va sprijini operaţiunile, arată comunicatul NATO.
Proiectul este un exemplu de cooperare industrială transatlantică strânsă, condusă de industria europeană şi canadiană, cu contribuţii importante din partea companiilor americane.
În paralel, opt aliaţi au lansat, de asemenea, un nou proiect de cooperare pentru a pune în funcţiune capacităţi aeriene de avertizare timpurie, în vederea satisfacerii cerinţelor lor naţionale.
Noul Sistem Aerian de Avertizare şi Control al NATO se numără printre numeroasele angajamente privind capacităţile şi cele industriale prezentate la Summitul de la Ankara, demonstrând progrese concrete în consolidarea capacităţii de descurajare şi apărare a NATO.
PROIECTE FINANŢATE CU FONDURI UE
Unele dintre proiecte vor fi finanţate cu fonduri provenite dintr-un sistem de împrumuturi ieftine destinate apărării, instituit de Uniunea Europeană, care cuprinde până la 170 de miliarde de dolari strânşi pe pieţele de capital.
"Trebuie să ne asigurăm că ne transformăm puterea economică în capacităţi militare, punând banii la treabă - de la planuri de apărare faţă de drone la rachete şi sisteme de interceptare", a spus Rutte.
Trump a calificat NATO drept un "tigru de hârtie" care ar înceta să funcţioneze fără armamentul şi conducerea americană. La forumul de marţi, Michael Duffy, subsecretar al Apărării din SUA, a declarat: "Realitatea este că avem nevoie de creşteri ale producţiei la toate nivelurile".
"Vom căuta să ne creştem exporturile către cei care doresc să cumpere echipamentele noastre şi, de asemenea, vom căuta să colaborăm pentru extinderea capacităţii de producţie aici, în Europa", a adăugat el.
ALTE PROIECTE ÎN DOMENIUL APĂRĂRII
Reprezentanţi din 15 ţări s-au strâns de mână şi s-au felicitat pe un podium imens sub sigla NATO, în timp ce anunţau un efort multinaţional de achiziţionare a unor avioane de realimentare în zbor şi de transport de la Airbus.
Apoi, Rutte a anunţat o iniţiativă a patru ţări de a achiziţiona până la cinci drone noi de supraveghere Triton, care vor completa mica flotă a NATO.
"Este un produs autentic al NATO, care creează locuri de muncă de ambele părţi ale Atlanticului", a spus el.
Rutte le spusese reporterilor în ajunul summitului de două zile al alianţei militare din Turcia că va anunţa contracte noi în valoare de zeci de miliarde, care vor furniza echipamentul esenţial de care alianţa are nevoie pentru descurajare şi apărare.
Cu toate acestea, la evenimentul de marţi nu au fost prezentate cifre în bani, iar prezentarea a inclus unele proiecte convenite cu mult timp în urmă, notează AP.
Această iniţiativă din industria apărării vine la câteva săptămâni după ce Rutte a încercat să calmeze îngrijorările SUA cu privire la cheltuielile militare în cadrul NATO, folosind un grafic intitulat "The Trump Trillion" (Trilionul lui Trump) - care arăta cheltuieli de 1.200 de miliarde de dolari efectuate de aliaţii europeni şi Canada începând din 2017.
Trump a părut neimpresionat, afirmând că este în continuare dezamăgit de refuzul unor aliaţi NATO de a se alătura războiului împotriva Iranului, pe care l-a lansat alături de Israel fără a-i consulta. "Nu avem nevoie de banii lor - nu avem nevoie de nimic", a spus Trump. "Vreau doar loialitate."
CUM RĂMÂNE CU AVIOANELE AMERICANE PENTRU TURCIA?
Summitul se desfăşoară în complexul palatului lui Erdogan din Ankara, iar Trump a sugerat că va veni cu cadouri pentru liderul turc.
Turcia a fost exclusă din programul avioanelor de vânătoare F-35 în 2019, după ce a achiziţionat sisteme de apărare antirachetă S-400 de fabricaţie rusă. Întrebat despre soarta reintegrării Turciei în programul F-35, Trump a spus, în timp ce stătea lângă Erdogan, că "este cu siguranţă ceva ce va lua în considerare".
Luni, în cadrul emisiunii matinale "Fox & Friends", prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a îndemnat SUA să nu vândă avioane de vânătoare F-35 Turciei, afirmând că Erdogan "solicită în mod deschis anihilarea Israelului".
Turcia şi Israelul au relaţii tensionate. Erdogan acuză frecvent Israelul că a comis genocid în războiul din Gaza, declanşat de atacul mortal din 7 octombrie 2023, condus de Hamas, asupra sudului Israelului.
Netanyahu a afirmat că vânzarea avioanelor F-35 către Turcia ar "perturba echilibrul de putere din Orientul Mijlociu, care este garantat în ultimă instanţă de superioritatea aeriană israeliană şi, de asemenea, de poziţia Americii în Orientul Mijlociu".
ÎN CĂUTAREA UNEI EUROPE MAI PUTERNICE PENTRU UN NATO MAI PUTERNIC
Pentagonul doreşte o relansare şi promovează ceea ce numeşte "NATO 3.0", o viziune a alianţei în care Europa îşi asumă o responsabilitate mai mare pentru propria apărare, permiţând Statelor Unite să se concentreze asupra altor priorităţi.
Însă creşterea cheltuielilor pentru apărare înseamnă majorarea impozitelor sau deturnarea resurselor de la alte priorităţi. Ministrul britanic al apărării, John Healey, şi-a dat demisia în mod neaşteptat luna trecută, afirmând că guvernul britanic nu este dispus să cheltuiască într-o perioadă marcată de ameninţări tot mai mari.
Separat, marţi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un nou apel pentru ca ţării sale să i se permită aderarea la alianţă, afirmând că forţele sale armate, extrem de experimentate şi rezistente, nu ar face decât să sporească capacităţile de apărare ale alianţei. El a subliniat adaptabilitatea Ucrainei şi capacitatea acesteia de a lovi adânc în interiorul Rusiei, de a ataca rafinăriile de petrol şi alte ţinte energetice. El a afirmat că forţele armate ale Ucrainei "elimină" în medie 30.000 de soldaţi ruşi în fiecare lună.
"Sincer, nu ne mândrim cu acest lucru", a spus Zelenski, menţionând că războiul cu Rusia - aflat acum în al cincilea an - este "un război pe care nu noi l-am căutat, dar pe care suntem obligaţi să-l ducem".
De altfel, creşte îngrijorarea în rândul unor ţări din nordul şi centrul estic al continentului că Rusia ar putea pregăti un atac hibrid pe continent - o combinaţie de război convenţional cu tactici precum atacurile cibernetice - în contextul în care preşedintele rus Vladimir Putin nu reuşeşte să obţină victoria în Ucraina.
Medikatv.ro
