Nancy Pelosi, prima şi singura femeie care a ocupat funcţia de preşedinte al Camerei Reprezentanţilor din SUA şi una dintre cele mai puternice figuri din politica democrată a ultimelor decenii, a anunţat joi că nu va mai candida pentru realegere în scrutinul de la jumătatea mandatului prezidenţial din noiembrie anul viitor, relatează presa americană.
Pelosi şi-a anunţat retragerea într-un mesaj video, după aproape patru decenii petrecute în Camera Reprezentanţilor de la Washington D.C., unde a reprezentat California.
Retragerea ei marchează şi sfârşitul unei cariere politice legendare: Pelosi, în vârstă de 85 de ani, a fost prima femeie preşedinte al Camerei Reprezentanţilor şi a condus grupul partidul său în camera inferioară a Congresului din 2003 până în 2023.
Democrata din San Francisco este considerată, de asemenea, o politiciană desăvârşită. Ea a jucat un rol decisiv în a-l convinge pe preşedintele Joe Biden să se retragă, în toiul îndoielilor despre acuitatea mintală a fostului ocupant al Casei Albe, ceea ce a dus la candidatura Kamalei Harris, care în final a suferit un eşec.
„Le spun mereu colegilor mei din Cameră că, indiferent de titlul pe care mi l-au acordat – preşedinte, lider, şef de grup – nu a existat o onoare mai mare pentru mine decât să stau în faţa Camerei şi să spun: „Vorbesc în numele locuitorilor din San Francisco”. Mi-a plăcut cu adevărat să fiu vocea voastră în Congres şi am respectat întotdeauna psalmul Sfântului Francisc, „Doamne, fă-mă un instrument al păcii Tale”, imnul oraşului nostru. De aceea vreau ca voi, concetăţenii mei din San Francisco, să fiţi primii care află. Nu voi candida pentru realegerea în Congres”, a declarat Pelosi, în vârstă de 85 de ani, joi, într-un videoclip emoţionant, care sună ca o scrisoare de dragoste adresată oraşului pe care l-a reprezentat timp de aproape 40 de ani la Washington, notează CNN.
„Cu inima plină de recunoştinţă, aştept cu nerăbdare ultimul meu an de serviciu ca mândră reprezentantă a voastră. Pe măsură ce mergem mai departe, mesajul meu pentru oraşul pe care îl iubesc este acesta: San Francisco, cunoaşte-ţi puterea! Am făcut istorie. Am făcut progrese. Am fost întotdeauna în frunte şi acum trebuie să continuăm să fim astfel, rămânând participanţi activi la democraţia noastră şi luptând pentru idealurile americane care ne sunt dragi”, a spus Pelosi.
Anunţul pune capăt speculaţiilor intense din ultimele zile, potrivit cărora democrata cu o carieră atât de soldiă îşi va anunţa în curând intenţia de a-şi încheia parcursul în Congresul federal după 38 de ani.
Pelosi a fost aleasă pentru prima dată în Congres în 1987 şi a intrat în istorie ca prima femeie preşedinte al Camerei Reprezentanţilor în 2007. Ea rămâne singura femeie care a deţinut această funcţie, pe care a câştigat-o după alegerile din 2006 şi 2018. Chiar şi acum, la zeci de ani după ascensiunea sa la vârful grupului democrat din Camera Reprezentanţilor, ea rămâne una dintre cele mai influente voci din partid.
Politiciana şi-a făcut publică decizia de a se retrage la două zile după una dintre cele mai mari victorii politice din ultimii ani: o victorie răsunătoare pentru o măsură electorală luată în California, care redesenază harta circumscripţiilor statului în favoarea democraţilor înaintea alegerilor intermediare din 2026. Ea a strâns personal zeci de milioane de dolari pentru această iniţiativă, potrivit unei persoane familiarizate cu eforturile ei de strângere de fonduri.
REPERELE UNEI CARIERE LEGENDARE
Deşi nu Pelosi a candidat în scrutinul de marţi, a fost un final potrivit pentru o carieră politică legendară.
Lidera democrată de lungă durată şi-a dedicat ultimii ani petrecuţi în Congres – atât în calitate de preşedintă, cât şi ca membru de rând – luptei împotriva preşedintelui Donald Trump şi împotriva transformării Partidului Republican.
În ultimele luni, ea a lucrat intens în culise împreună cu prietenul său de lungă durată, guvernatorul Gavin Newsom, pentru a promova „Propunerea 50”, care a câştigat marţi cu un scor impresionant, de 63% din voturi.
Copilărind în cartierul Little Italy din Baltimore, Pelosi a crescut umblând pe holurile Capitoliului, unde tatăl ei a fost congresman reprezentând Maryland. Fiică a unui fost primar al oraşului şi sora unui alt primar, colegii ei au atribuit adesea acestei educaţii tactica sa înnăscută de negociere şi fermitatea sa în politică. Ea a exercitat o influenţă puternică asupra democraţilor din Congres – nepierzând aproape niciodată un vot în plen – şi a folosit tactici de şcoală veche pentru a-şi păstra puterea, inclusiv răzbunându-se pe rivalii săi prin blocarea accesului acestora în comisiile influente, scrie CNN.
Nu a avut niciodată un adversar serios în timpul mandatului său de preşedintă.
La doi ani după ce Pelosi s-a retras de la conducerea democraţilor din Camera Reprezentanţilor - sub presiunea de a lăsa generaţia tânără din partid să preia conducerea - politiciana este considerată încă unul dintre cei mai puternici şi influenţi lideri din istoria modernă.
În al doilea mandat al său de preşedinte, Pelosi a condus confruntări istorice cu Trump, inclusiv bătălii de exercitare a prerogativelor Congresului care au escaladat de două ori până la nivelul unei rare proceduri de destituire a unui preşedinte american de către Camera Reprezentanţilor.
Într-unul dintre cele mai celebre momente ale primului mandat al lui Trump, Pelosi a rupt o copie a discursului preşedintelui despre starea naţiunii, adresat Congresului, în timp ce stătea în spatele lui, iar şedinţa era transmisă la televizor la nivel naţional.
Animozitatea dintre cei doi a atins un nou nivel după atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA, în timpul căruia manifestanţii pro-Trump au luat cu asalt complexul şi, printre distrugerile pe scară largă, au pătruns în biroul de lider al lui Pelosi şi au terorizat personalul acesteia.
Moştenirea sa legislativă, însă, se extinde mult dincolo de Trump.
Ca reprezentantă nou aleasă în circumscripţia San Francisco, la sfârşitul anilor 1980, discursul său inaugural s-a concentrat în mare parte pe combaterea epidemiei de HIV/SIDA. De atunci, în perioada petrecută în Congres a văzut perindându-se la Casa Albă şapte preşedinţi, iar ea a participat la voturi istorice, de exemplu pentru autorizarea războiului în Irak al preşedintelui de atunci, George W. Bush, după atacurile teroriste din septembrie 2001, sau pentru punerea sub acuzare a preşedintelui Bill Clinton. (Pelosi s-a opus ambelor măsuri.)
După o ascensiune constantă pe scara ierarhică, Pelosi a câştigat pentru prima dată funcţia de preşedinte al Camerei Reprezentanţilor în urmă cu 18 ani. Apoi, în 2019, Pelosi a preluat din nou funcţia, devenind prima persoană care a câştigat mandate neconsecutive ca preşedinte al Camerei Reprezentanţilor în şase decenii.
„Este un moment istoric pentru Congres şi un moment istoric pentru femeile din această ţară”, a declarat Pelosi în primul său discurs în calitate de preşedintă a Camerei Reprezentanţilor, în 2007. „Este un moment pe care l-am aşteptat peste 200 de ani”, a punctat ea.
Perioada în care a condus grupul parlamentar al democraţilor din Camera Reprezentanţilor a inclus două mandate separate, în timpul cărora partidul a deţinut Casa Albă şi majoritatea atât în Camera Reprezentanţilor, cât şi în Senat. În acei ani de control democratic deplin asupra Washingtonului, Pelosi, alături de Harry Reid, liderul majorităţii din Senat la acea vreme, urmat de Chuck Schumer, a promovat o serie de legi importante, printre care şi legea istorică Affordable Care Act (ACA) reglementând asigurările de sănătate, despre care echipa lui Pelosi a spus că ea este „arhitectul principal”.
A avut o relaţie personală de lungă durată cu cel mai recent preşedinte democrat, Joe Biden, iar cei doi au aprobat miliarde de dolari în fonduri noi pentru a ajuta naţiunea să se recupereze după pandemia de Covid şi să extindă programe, cum ar fi subvenţiile ACA îmbunătăţite, care se află acum în centrul shutdown-ului guvernamental. Cu toate acestea, Pelosi şi-a retras sprijinul pentru Biden în ultimele luni ale campaniei sale şi a fost, de asemenea, unul dintre democraţii de rang înalt care l-au încurajat în privat să renunţe la candidatura la preşedinţie în vara anului 2024, îngrijoraţi de capacitatea sa de a-l învinge pe Trump. Fosta primă-doamnă Jill Biden a calificat ulterior acţiunile lui Pelosi în perioada premergătoare alegerilor ca fiind „dezamăgitoare”, după 50 de ani de prietenie.
În aproape patru decenii de mandat, Pelosi a condus democraţii pe măsură ce eforturile mai intense de redistribuire a circumscripţiilor electorale au îndepărtat moderaţii din partid — eliminând aproape complet grupul Blue Dogs (Câinii albaştri), din sud, care cândva aproape că au distrus legea democraţilor privind sănătatea. Acum, grupul parlamentar democrat reprezintă un partid mult mai orientat spre stânga, fără practic nicio divergenţă de opinie pe teme care cândva erau controversate, precum avortul sau căsătoria între persoane de acelaşi sex.
La câţiva ani după elaborarea legii privind sănătatea, Pelosi a ajutat democraţii să recâştige majoritatea în 2018, profitând de valul anti-Trump, pe baza unui mesaj axat pe sănătate, care a fost rezultatul direct al încercărilor repetate ale administraţiei Trump de a abroga legea.
Ea a supervizat o perioadă de schimbări rapide în partid, pe măsură ce polarizarea politică crescută a remodelat politica naţională. Aceasta a inclus o creştere bruscă a violenţei politice care a lovit propria ei familie în 2022, când soţul ei, Paul Pelosi, a fost atacat violent cu un ciocan de un bărbat care a pătruns în casa lor din San Francisco. Paul Pelosi, care a suferit o fractură de craniu, a necesitat o intervenţie chirurgicală şi a trecut printr-o lungă perioadă de recuperare. Ulterior, ea a declarat pentru CNN că atacul i-a complicat decizia de a rămâne sau nu la conducerea partidului la momentul respectiv.
Pelosi nu vorbeşte des despre barierele invizibile pentru femeile din politică sau despre rolul ei în depăşirea acestora. Dar ea s-a confesat anterior CNN despre rolul ei în ceea ce era tradiţional un club politic al bărbaţilor. „Mi se pun unele porecle, pentru că, dacă eşti eficientă ca femeie, atunci ei trebuie să te submineze, pentru că asta reprezintă o ameninţare reală”, a declarat Pelosi într-un interviu din 2018. Ea a reflectat la acea vreme şi asupra importanţei de a proiecta încredere. „Ştii de ce o fac? O fac pentru că vreau ca femeile să vadă că nu trebuie să se lase intimidate. Nu fugi de luptă!”, a îndemnat ea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
