Muntenegrenii votează duminică în alegeri parlamentare în care nici partidul prooccidental aflat de mult timp la putere şi nici o alianţă rivală prosârbă nu par în măsură să obţină o majoritate în Parlament, relatează Reuters.
Rezultatul scrutinului urmează să determine viitorul politic al preşedintelui Milo Djukanovic, preşedintele Partidului Democrat al Socialiştilor (PDS) care se află la conducerea Muntenegrului de la ruperea Iugoslaviei în 1990.
Un prooccidental hotărât, Milo Djukanovic coordonează eforturile ţării în vederea unei aderări la Uniunea Europeană (UE) şi a jucat un rol-cheie în aderarea Muntenegrului la NATO în 2017.
Potrivit centrului de Supraveghere şi Cecetare (CEMI), nivelul participării la vot până la ora locală 13.00 era de 54,1%, mult mai mare faţă de cel de la alegerile din urmă cu patru ani (39,9%).
PDS înfruntă în aceste alegeri o alianţă alcăruită în principal din partide naţionaliste sârbe, ”Pentru viitorul Muntenegrului”, care pledează în favoarea restrângerii legăturilor cu Serbia şi Rusia.
Alianţa, condusă de către profesorul universitar Zdravko Krivokapic, este susţinută de către puternica Biserică Ortodoxă Sârbă, care organizează manifestaţii zilnice împotriva uneilegi adoptate în decembrie care autorizează confiscarea de către stat a bunurilor religioase a căror apartenenţă nu poate fi dovedită.
Muntenegrenii care se identifică drept sârbi reprezintă aproximativ o treime din cei 620.000 de locuitori ai ţării.
În alegerile din 2016, autorităţile au dejucat o tentativă a unor agenţi ruşi şi unei grupări naţionaliste sârbe de răsturnare a Guvernului de la putere, de asasinare a lui Milo Djukanovic şi de oprire a procesului aderării la NATO.
Moscova a negat în mai multe rânduri orice implicare şi a catalogat aceste acuzaţii drept ”absurde”.
Lideri ai opoziţiei şi unor organizaţii de apărarea drepturilor omului şi democraţiei îi acuză pe Milo Djukanovic şi PDS de conducerea ţării ca pe un fief personal, prin legături cu crima organizată.
Djukanovic şi partidul săuneagă aceste acuzaţii, iar şeful statului, care urmează să-şi pună mandatul în joc în 2023, acuză Rusia şi Serbia că se folosesc de Biserica Ortodoxă şi opoziţia prosârbă pentru a pune în discuţie independenţa ţării.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
