Momentele cheie ale războiului dintre Israel şi Hamas, declanşat de amploarea fără precedent a atacului lansat de mişcarea islamistă palestiniană din Fâşia Gaza la 7 octombrie, au fost punctate de AFP.
Carnagiu comis de atacatorii Hamas
În zorii zilei de 7 octombrie, în mijlocul Sabatului şi în timpul sărbătorii evreieşti Simhat Torah, un potop de rachete a căzut asupra Israelului din Gaza. Sute de luptători Hamas se infiltrează pe mare, pe uscat şi în aer, luându-i prin surprindere pe soldaţii israelieni.
Ei au terorizat micile oraşe Sderot şi Ofakim şi periferia oraşului Ashkelon, masacrând bărbaţi, femei, copii şi bătrâni. Peste 1.400 de persoane au fost ucise, majoritatea civili seceraţi de gloanţe, arşi de vii sau mutilaţi, inclusiv 270 de participanţi la un festival la o petrecere rave, potrivit autorităţilor israeliene. Potrivit aceleiaşi surse, peste 240 de persoane, inclusiv străini, au fost luate ostatice şi duse în Gaza.
O "sălbăticie nemaiîntâlnită de la Holocaust", a declarat pe 11 premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a promis să "anihileze" Hamas, considerată drept organizaţie teroristă de Statele Unite, UE şi Israel.
Represalii israeliene
Armata israeliană a ripostat cu bombardamente masive şi lupte terestre, recâştigând controlul asupra liniei de demarcaţie cu Gaza pe data de 10 octombrie.
Cu o zi înainte, Israelul a anunţat un "asediu complet" al Fâşiei Gaza. A fost suspendată furnizarea de energie electrică şi de alimente, iar aprovizionarea cu apă a fost întreruptă.
La 13 octombrie, Israelul a cerut locuitorilor din oraşul Gaza să se evacueze spre sud. Sute de mii de palestinieni au fugit. Liga Arabă a descris acest "transfer forţat" ca fiind o "crimă de neînţeles".
Violenţe la graniţa cu Libanul
Focuri de armă mortale au izbucnit de-a lungul frontierei israeliano-libaneze între Israel şi Hezbollah, o mişcare şiită aliată cu Hamas şi susţinută de Iran.
La 13 octombrie, un jurnalist Reuters a fost ucis şi alţi şase jurnalişti de la AFP, Reuters şi Al-Jazeera au fost răniţi într-un atac. Beirutul dă vina pe Israel.
Într-o anchetă publicată la 29 octombrie, ONG-ul Reporters sans frontieres (RSF), fără a implica în mod categoric armata israeliană, a denunţat un atac "ţintit".
Bombardament asupra unui spital din Gaza
La 17 octombrie, un atac a lovit un spital din Gaza, ucigând cel puţin 471 de persoane, potrivit Ministerului Sănătăţii din Hamas. Conform estimărilor serviciilor de informaţii americane, numărul morţilor se situează între 100 şi 300.
Hamas şi Jihadul Islamic au acuzat Israelul, care a negat, susţinând că are "dovezi" că a fost vorba de o lovitură de rachetă a Jihadului Islamic.
La 18 octombrie, mii de oameni şi-au manifestat furia în întreaga lume arabă.
Cinci ostatici au fost eliberaţi
În 20 şi 22 octombrie, patru ostatici au fost eliberaţi de Hamas, iar în 30 octombrie, Israelul a anunţat că a eliberat un soldat în timpul unei operaţiuni terestre.
În data de 28 octombrie, Hamas a declarat că este gata să elibereze toţi ostaticii în schimbul tuturor palestinienilor - câteva mii - deţinuţi de Israel.
Primul convoi de ajutor
Un prim convoi de ajutoare alimentare şi medicale a intrat în Gaza la 21 noiembrie prin terminalul Rafah (sud), la frontiera cu Egiptul. Până la 4 noiembrie, au intrat peste 450 de camioane.
Tancuri în Gaza
Începând cu 21 octombrie, armata israeliană şi-a intensificat raidurile aeriene.
La 22 octombrie, Iranul, un susţinător al Hamas, a avertizat că situaţia riscă să devină "necruţătoare" în Orientul Mijlociu.
În 26 octombrie, Israelul a efectuat un raid ţintit cu tancuri în Fâşia Gaza. Din seara zilei de 27 octombrie, armata a lansat operaţiuni terestre în Fâşia Gaza, mergând din ce în ce mai adânc.
Încălcări ale dreptului umanitar
La 27 octombrie, Adunarea Generală a ONU a cerut un "armistiţiu umanitar imediat", în timp ce cel puţin 1,4 milioane de palestinieni şi-au părăsit casele, potrivit ONU. Cu trei zile înainte, secretarul general Antonio Guterres denunţase 'încălcări clare ale dreptului umanitar internaţional în Gaza'.
"Împiedicarea livrării de ajutor (umanitar) poate constitui o crimă", a subliniat Karim Khan, procurorul Curţii Penale Internaţionale (CPI), la 29 noiembrie.
A doua etapă a războiului
Netanyahu a anunţat, în 29 octombrie, o "a doua etapă" a războiului pentru a "distruge capacităţile militare" ale Hamas şi a recupera ostaticii. El a exclus orice încetare a focului.
La 31 octombrie, armata israeliană a raportat "lupte violente" în ruinele din Gaza împotriva oamenilor Hamas.
Evacuări în Egipt
Începând cu 1 noiembrie, zeci de palestinieni răniţi şi câteva sute de străini şi persoane cu dublă cetăţenie au început să fie evacuaţi din Gaza către Egipt prin punctul de trecere a frontierei Rafah.
Egiptul a declarat că va ajuta la evacuarea a "aproximativ 7.000" de străini şi persoane cu dublă cetăţenie, fără a oferi un calendar precis.
Tabere de refugiaţi bombardate
Între 31 octombrie şi 2 noiembrie, armata israeliană a bombardat de trei ori tabăra de refugiaţi Jabaliya din nordul Fâşiei Gaza.
Patru şcoli ale ONU au fost afectate de bombardamente la 2 noiembrie, iar o a cincea două zile mai târziu.
La 4 noiembrie, peste 30 de persoane au fost ucise şi o sută rănite într-un bombardament israelian asupra taberei de refugiaţi Maghazi din centrul Fâşiei Gaza, potrivit Ministerului Sănătăţii din Hamas.
Potrivit aceleiaşi surse, 9.488 de persoane, dintre care 3.900 de copii, au fost ucise din 7 octombrie în Fâşia Gaza.
Experţii ONU vorbesc despre "un risc grav de genocid" al poporului palestinian.
Gaza: oraş încercuit
După aproape o săptămână de lupte terestre, armata israeliană a anunţat în 2 noiembrie că a "finalizat încercuirea oraşului Gaza".
La 3 noiembrie, Israelul a început să trimită mii de muncitori palestinieni înapoi în Gaza.
La Tel Aviv, secretarul de stat american Antony Blinken a reafirmat "dreptul, dar şi obligaţia Israelului de a se apăra", făcând totodată apel la "pauze umanitare", o idee respinsă de Israel. Cea mai bună cale de urmat este crearea unui stat palestinian", a declarat Blinken, făcând apel la Israel să "facă mai mult" pentru a proteja civilii.
Hezbollah ameninţă
În primul său discurs de la începutul conflictului, liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, a declarat pe 3 că "toate opţiunile" sunt deschise în ceea ce priveşte o extindere a războiului cu Israelul pe frontul libanez.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
