Curtea Internaţională de Justiţie, cea mai înaltă jurisdicţie ONU, a început miercuri să citească avizul consultativ - fără precedent - cu privire la obligaţile legale ale statelor în frânarea modificărilor climatice şi problema-cheie a responsabilităţii istorice a marilor poluatori, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

”Consecinţele modificărilor climatice (...) afectează atât ecosistemele naturale, cât şi populaţiile umane” şi ”evidenţiază ameninţarea urgentă şi existenţială pe care o reprezintă modificările climatice”, a declarat judecătorul Yuji Iwasawa în pimele minute ale lecturii unor fragmente din avizul - de câteva sute de pagini - pronunţat în acest caz, cel mai important examinat vreodată de această jurisdicţie, argumentează experţii.

Curtea nu şi-a prezentat pentru moment concluziile.

”Cred că acest aviz poate schimba în mod esenţial situaţia în dezbaterea climatică actuală”, a declarat anterior ministrul Modificărilor Climatice din Vanuatu, Ralph Regenvanu.

În arhipelagul său, la Oceanul Pacific, studenţi au deschis în 2019 această procedură, propulsată apoi de către un vot al Adunării Generale (AG) a ONU.

”Suferim această situaţie de 30 de ani. Acesta va schimba discursul  şi este lucru de care avem nevoie”, a declarat el marţi AFP.

Acest aviz, cu caracter consultativ şi neconstrângător al celei mai înalte autorităţi judiciare a ONU, va stabili o interpretare juridică solidă în fondarea acţiunilor sau deciziilor viitoare ale legiuitorilor, avocaţilor şi judecătorilor din întreaga lume.

”Modificările climatice nu sunt un exerciţiu academic. Le trăim zilnic”, a declarat AFP un student din Fiji, Vishal Prasad, în vârstă de 29 de ani, care a lansat campania împreună cu alţi studenţi de la Universitatea Pacificului de Sud, în Vanuatu.

Avizul CIJ este ”potenţial una dintre deciziile juridice cele mai importante din vremurile noastre”, declară avocata principală a ONG-ului CIEL, care susţine procedura, Joie Chowdhury.

Împreună cu aproximativ 100 de manifestanţi ei erau prezenţi miercuri în faţa sediului CIJ, în spatele unei banderole cu mesajul ”tribunalele au vorbit - guvernele trebuie, acum, să acţioneze”.

ONU i-a însărcinat pe cei 15 judecători ai CIJ să răspundă la două întrebări.

În primul rând, ce obligaţii au statele în virtutea dreptului internaţional de a proteja Terra împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră - majoritatea generate de combustia petrolului, cărbunelui şi gazelor naturale - faţă de generaţiile prezente şi viitoare?

În al doilea rând, care sunt consecinţele juridice ale acestor obligaţii asupra statelor ale căror emisii au cauzat pagube de mediu, mai ales unor state insulare vulnerabile, de joasă altitudine?

Curtea a organizat cele mai mari audieri din istoria sa, în decembrie, la Palatul Păcii, unde au luat cuvântul peste 100 de naţiuni şi grupuri.

Ţări şi activişti ai mediului, frustraţi de lentoarea procesului negocierilor obişnuite, se adresează astfel unor tribunale - naţionale şi internaţionale - cu scopul de a obliga ţări să acţioneze şi au obţinut deja câteva hotărâri favorabile.

COP anuale au permis schimbarea unor previziuni privind încălzirea globală, însă insuficient cât să se respecte obiectivul limită de 2°C faţă de era preindustrială, stabilit prin Acordul de la Paris din 2015. Lumea a înregistrat deja o încălzire de cel puţin 1,3%.

DISPRIŢIE SUB VALURI

Dezbaterea a opus, ca în cazul lui David împotriva lui Goliat, ţări mici în curs de dezvoltare unor economii avansate.

Marii poluatori - inclusiv Statele Unite şi India - au avertizat CIJ şi au apărat procesul politic la COP, în baza Convenţiei-cadru a ONU privind modificările climatice, în pofida neajunsurilor acestuia. În plus, Statele Unite ale lui Donald Trump tocmai s-au retras din Acordul de la Paris.

Ţările mici cer poluatorilor istorici să le plătească reparaţii, o cerere inacceptabilă în opinia majorităţii ţărilor bogate.

”Principiul cardinal este clar ca lumina zilei. Statele responsabile sunt obligate să repare integral prejudiciul pe care l-au cauzat”, declară Margaretha Wewerinke-Singh din Vanuatu.

Aceste state cer de asemenea un calendar al eliminării combustibiilor fosili, compensaţii băneşti în caz contrar şi recunoaşterea greşelilor din trecut.

Criticii îi acuză pe principalii poluatori de faptul că ignoră avizele CIJ.

Însă dreptul internaţional se construieşte cu asemenea avize, explică AFP Andrew Raine de la Departamentul Juridic al ONU Mediu. ”Ele clarifică modul în care dreptul internaţional se aplică crizei climatice, ceea ce are repercusiuni asupra tribunalelor naţionale, proceselor legislative şi dezbaterilor publice”.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.