Emmanuel Macron şi-a asumat miercuri rolul de ”opozant principal” al ”naţionaliştilor” - oadată cu apropierea alegerilor europene - pe care i l-a acordat premierul ungar Viktor Orban, în opinia căruia preşedintele francez este liderul ”partidelor promigranţi”, relatează AFP.
După mai multe luni de critici indirecte, acuzaţiile sunt de-acum frontale între liderii Uniunii Europene (UE).
Emmanuel Macron a fost în mod clar luat drept ţintă marţi, de către principalii doi susţinători ai liniei dure contra migranţilor - Viktor Orban şi Matteo Salvini, cel mai puternic om din Guvernul italian, reuniţi la Milano.
”Există în prezent două tabere în Europa, iar una este condusă de Macron”, a declarat premierul ungar. ”El este în fruntea forţelor politice care susţin imigraţia”, a lansat acesta. ”De cealaltă parte suntem noi, care vrem să oprim imigraţia ilegală”, a adăugat el.
Întrebat despre aceste declaraţii, Emmanuel Macron a replicat miercuri că, ”dacă ei au vrut să vadă în persoana mea principalul lor opozant, au dreptate”.
Asta pentru că ”nu voi ceda mimic naţionaliştilor şi celor care promovează discursul urii”, a adăugat el, la Copenhaga, în a doua zi a unei vizite în Danemarca.
Preşedintele francez consideră că ”se structurează o opoziţie puternică între naţionalişti şi progresiţşi” în Europa.
Cu nouă luni înaintea alegerilor europene, aceasta se cristalizează în prezent asupra dosarului migranţilor, devenit principalul cal de bătaie al lui Matteo Salvini de la instalarea la putere a primului Guvern populist şi de extremă dreapta în Italia, una dintre ţările fondatoare ale UE.
Întâlnirea Orban-Salvini este ”fondatoare” pentru Marine Le Pen.
”Alegerile europene din 2019 vor fi alegerea între UE şi Macron, în marş către federalism şi imigraţia de masă, şi Europa Naţiunilor libere, identităţi şi protecţii care ne reprezintă”, consideră preşedinta Rassemblement national (RN, fost FN, extremă dreapta), ideologic apropiată de cei doi lideri.
Preşedintele francez are de înfruntat, de asemnea, voinţa unuia dintre principalii săi opozanţi, liderul la France Insoumise (LFI, extremă stânga) Jean-Luc Mélenchon de a transforma acest scrutin într-un ”referndum anti-Macron”.
”ARC PROGRESIST”
Ministrul italian de Interne, prin faptul că subliniază că ţara sa nu va fi ”tabăra de refugiaţi” a Europei, face front comun cu Viktor Orban în vederea acestui scrutin. ”Noi mizăm pe o axă, vom vedea ce va fi posibil să facem împreună. Lucrăm toţi la construcţia altei Europe”, a declarat el marţi.
Concomitent, Emmanuel Macron caută aliaţi în UE cu scopul de a constitui un ”arc progresist”, unul dintre obiectivele vizitei sale în Danemarca şi în Finlanda până joi.
”Extremele au progresat, iar naţionalismele s-au trezit. Este un motiv de a abandona? Bineînţeles că nu (...). Trebuie, în realitate, să ne dublăm eforturile”, a lansat el luni, prezentându-şi foaia de drum diplomatică ambasadorilor francezi. El a avertizat totodată că această bătălie - care ”abia începe” - va fi ”lungă” şi ”dificilă”.
La Copenhaga, şeful statului francez a insistat asupra ”seriozităţii” şi ”spiritului de responsabilitate” necesare ”pentru a trata” subiectul migraţiei ”în profunzime” şi ”rămânând ataşaţi valorilor noastre”. Or ”nu este ceea ce propun domnii Orban et Salvini”.
În opinia sa, aceştia din urmă sunt ”nişte oportunişti” ai Europei, care profită de subvenţii sale, dar refuză constrângerile. ”Xenofobii nu aduc nicio soluţie răului pe care-l denunţă”, a acuzat el luni.
Schimburile se anunţă tensionate la viitorul rendez-vous al liderilor europeni, care se întâlnesc pe 20 deptembrie la Salzburg, în Austria, la un consiliu informal consacrat în parte dosarului migranţilor.
La ultimul lor summit, în iunie, ei au convenit să promoveze ”centre controlate” pe teritoriul UE şi ”platforme regionale de debarcare” în bazinul mediteraneean. Discuţiile urmează să fie reluate în septembrie, însă ele se anunţă dificile.
Roma a ridicat tonul, săptămâna trecută, ameninţând că va înceta să mai contribuie la bugetul UE în cazul în care nu se găseşte o soluţie în vederea soluţionării situaţiei Diciotti - o navă blocată în portul Catalian, în Sicilia, cu 150 de persoane salvate pe mare la bord.
Acestea din urmă au debarcat până la urmă în noaptea de sâmbătă spre duminică, în baza unui acord între Biserica italiană, Albania şi Irlanda în vederea unei repartizări a preluării acestora.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
