Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a propus să se întâlnească cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski - în Ucraina sau Belarus -, după ce Ucraina a avertizat că Rusia pregăteşte o nouă ofensivă de pe teritoriul belarus către Kiev şi regiunea Cernihiv, relatează Euronews.
"Dacă (Zelenski) vrea să discute despre ceva, să ceară un sfat sau orice altceva, s-o facă. Noi suntem deschişi", a declarat vineri, citat de presa de stat belarusă Aleksandr Lukaşenko.
"Sunt pregătit să mă întâlnesc cu el oriunde, în Ucraina, în Belarus, şi să discutăm despre problemele relaţiilor belaruso-ucrainene", a declarat el.
Lukaşenko a negat însă orice plan care implică ţara sa în război, doar dacă nu cumva "este comisă o agresiune împotriva teritoriului" belarus.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunat joi că Kievul este pregătit să ia măsuri "preventive" împotriva Rusiei şi conducerii belaruse, din cauza unor potenţiale ameninţări militare vizând nordul Ucrainei, în timpul unor exerciţii nucleare comune ale Minskului şi Moscovei şi unor tensiuni cu state membre NATO din Europa, provocate de incursiuni ale unor drone la Marea Baltică.
"Conducerea de facto a Belarusului trebuie să rămână în gardă. adică să înţeleagă clar că vor exista consecinţe dacă se desfăşoară acţiuni agresive împotriva Ucrainei, împotriva poporului nostru", declara Zelenski într-o vizită la Slavutîci, un oraş situat la aproximativ 50 de kilometri de frontiera cu Belarusul.
Kievul a respins propunerea lui Lukaşenko.
"Începând din 2022, este evident pentru toată lumea că vorbele acestui om nu spun nimic şi că noi trebuie să ne interesăm de faptele sale", a declarat presei un consilier al lui Zelenski, Dmîtro Lîtvîn.
"PROBLEMELE RELAŢIILOR BELARUSO-UCRAINENE"
În 2022, Belarusul nega orice posibilă participare la invazia Ucrainei de către Rusia.
Însă Moscova a folosit teritoriul belarus pentru a trece frontiera în Ucraina şi a-şi trimite trupele către regiuni din nord şi Kiev.
"Nu ne vom lăsa antrenaţi în Războiul din Ucraina. Nu e nevoie de asta, nici civil şi nici militar", a declarat săptămâna aceasta Lukaşenko.
Există "doar un caz" în care Belarusul ar putea să fie antrenat în război, şi anume dacă "o agresiune este comisă împotriva teritoriului său".
În 2022 el susţinea că se pregătea un atac împotriva Belarusului şi că acest lucru justifica, în opinia sa, decizia sa de a pune la dispoziţia Rusiei teritoriul şi instalaţiile militare belaruse în vederea invaziei la scară mare a Ucrainei de către Moscova.
Kievul şi-a consolidat în ultimii ani fortificaţiile de-a lungul frontierei cu Belarusul şi îşi va suplimenta forţele în nordul Ucrainei, a anunţat miercuri Volodimir Zelenski.
După ce a analizat date ale serviciilor ucrainene de spionaj cu privire la "pregătirea de către Rusia a unor operaţiuni către Cernihiv-Kiev", Kievul "pregăteşte răspunsuri tuturor scenariilor posibile ale acţiunilor inamicului, dacă ruşii îndrăznesc efectiv să-şi extindă agresiunea", avertiza Zelenski.
"Examinăm, de asemenea, posibilităţile acţiunii noastre externe. L-am însărcinat pe ministrul de Externe să pregătească măsuri suplimentare de influenţare diplomatică împotriva Belarusului, pe care Rusia l-ar putea folosi într-o extindere a războiului", adăuga preşedintele ucrainean.
La începutul lui aprilie, Zelenski declara că, potrivit unor rapoarte ale armatei ucrainene, Belarusul construieşte drumuri către frontiera ucraineană şi instalează poziţii de artilerie în apropierea Ucrainei.
AMENINŢĂRI CARE NU VIZEAZĂ DOAR UCRAINA
Cam în aceeaşi perioadă, în aprilie, Lukaşenko evoca presupuse acuzaţii nefondate de agresiune împotriva Belarusului din partea Poloniei şi ţărilor baltice şi evoca totodată modul în care Minskul, împreună cu Moscova, ar reacţiona folosind toate mijloacele disponibile - inclusiv arma nucleară.
"Sarcina mea este să-mi avertizez vecinii, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi, în aceeaşi măsură, Ucraina, că să le ferească Dumnezeu de orice agresiune împotriva Belarusului. Noi nu vrem războiul, nu prevedem să ne batem cu ei", declara el.
O lună mai târziu, Belarusul şi Rusia au desfăşurat - săptămâna aceasta - exerciţii nucleare, în cursul cărora Moscova a trimis muniţie nucleară către depozite de campanie în Belarus.
La momentul lansării acestor manevre, Serviciul rus de informaţii externe (SVR) a publicat un comunicat în care acuza Ucraina că se pregătea de lansarea unor atacuri cu dronă către Rusia de pe teritoriul unor ţări baltice şi ameninţa cu "represalii".
Moscova a acuzat Riga că a acceptat să lase Kievul să lanseze drone de pe teritoriul leton, "în pofida fricii de a deveni o ţintă a unor atacuri de represalii ale Moscovei".
"Rusofobia primară a actualilor lideri ai Letoniei s-a dovedit mai puternică decât capacitatea de a gândi critic sau instinctul supravieţuirii", aprecia SVR.
Letonia - la fel ca Ucraina - a dezminţit aceste acuzaţii drept o "nouă campanie de dezinformare".
"Trebuie reamintit faptul că coordonatele centrelor de decizie de pe teritoriul leton sunt bine cunoscute şi că apartenenţa ţării la NATO nu-i va proteja pe cei care îi ajută pe terorişti de o retribuţie dreaptă", continua SVR, în contextul în care ţările baltice şi-au multiplicat săptămâna aceasta alertele aeriene legate de incursiuni ale unor drone.
Preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen a respins aceste ameninţări drept inacceptabile şi a avertizat că "Europa va răspunde".
"Rusia şi Belarusul poartă o responsabilitate directă a dronelor care pun în pericol viaţa şi securitatea populaţiilor de pe flancul nostru de est. Europa va răspunde cu unitate şi fermitate", a avertizat ea,
Medikatv.ro
