Regatul Unit a suferit miercuri o înfrângere usturătoare în Adunarea Generală a ONU,unde o majoritate a ţărilor membre i-au cerut să retrocedeze în termen de şase luni Insulei Mauritius arhipelagul Chagos, pe care se află o bază britanico-americană strategică, relatează AFP.
Iniţiată de Mauritius, o rezoluţie în acest sens - cu caracter neconstrângător, dar cu o puternică valoare politică - a fost adoptată de 116 ţări. Şase ţări au votat împotriva rezoluţiei - inclusiv Statele Unite -, iar alte 56 de ţări s-au abţinut.
Ţările africane au votat masiv în favoarea rezoluţiei, iar europenii au afişat poziţii divergente, împărţiţi între susţinerea unui stat membru al Uniunii Europene (UE) şi respectarea dreptului internaţional.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
Chagos se află în centrul unui litigiu vechi de o jumătate de secol, în urma deciziei britanice de a despărţi, în 1965, acest arhipelag de Insula Mauritius şi de a instala acolo o bază militară comună cu Statele Unite, pe principala insulă din arhipelag, Diego Garcia.
Insula Mauritius şi-a obţinut independenţa în 1968. Regatul Unit a expulzat aproximativ 2.000 de locuitori ai arhipelagului către Mauritius şi Seychelles, pentru a face loc bazei militare. Din 1975, Mauritius şi-a multiplicat procedurile judiciare în vederea restituirii Insulelor Chagos.
”Colonialismul nu poate fi tolerat”, a tunat premierul din Mauritius Pravind Jugnauth, exprimându-şi regretul faţă de faptul că Londra ”nu a adoptat o pozişie onorabilă” în urma avizului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ).
Această instanţă a stabilit într-un aviz consultativ, la sfârşitul lui februarie, că Londra este necesar să pună capăt administrării Chagos ”în cel mai scurt timp”.
Din cauză că acest aviz a rămas fără urmare, Maurtius a hotărât să ducă dosarul la Adunarea Generală a ONU, în pofida faptului că deciziile acesteia nu au o forţă internaţională, ca cele ale Consiliului de Securitate al ONU.
”ULTIMA COLONIE BRITANICĂ”
Ambasadoarea britanică la ONU Karen Pierce a subliniat că acest dosar este o problemă bilaterală şi a insistat asupra ”rolului vital” al bazei militare în securitatea regiunii, ”inclusiv a Mauritius”.
În avizul lor, judecătorii celei mai înalte jurisidcţii a ONU au apreciat că Regatul Unit a despărţit ”în mod ilicit” arhipelagul Chagos de Insula Mauritius.
În 2017, doar 15 ţări - inclusiv Regatul Unit şi Statele Unite - au votat împotriva unei cereri din partea autortăţilor din Mauritius cu privire la sesizarea CIJ.
Prinse între susţinerea lor faţă de Londra şi necesitatea de a respecta justiţia internaţională, 65 de ţări s-au abţinut, atunci - inclusiv Germania, Franţa, Canada -, iar alte 94 au votat în favoarea cererii autorităţilor din Mauritius a unui aviz juridic internaţional.
Pravind Jugnauth aprecia, în februarie, că ”a venit vremea desfiinţării ultimei colonii britanice din Africa”. El sublinia totodată că Port Louis nu cere desfiinţarea bazei britanico-americane de pe atolul Diego Garcia.
Regatul Unit a insistat atunci, cu scopul de a-şi justifica o menţinere a controlului, asupra rolului defensiv al acestei baze, care permite apărarea lumii de ”ameninţări teroriste, crima organizată şi piraterie”.
În 2016, Regatul Unit a prelungit până în 2036 un contract cu privire la folosirea bazei militare cu Statele Unite. Baza a jucat un rol strategic-cheie în Războiul Rece, după care a fost folosită, în anii 2000, în războaiele din Irak şi Afganistan.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.