Câteva sute de locuitori ai Hong Kongului au încălcat interdicţia adunărilor şi s-au regrupat într-un parc din centrul oraşului pentru a marca 31 de ani de la repirmarea în sânge a revoltei studenţilor şi muncutorilor din Piaţa Tiananmen, pe fondul unor tensiuni puternice privind acapararea fostei provincii britanice de către Beijing, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Pentru prima oară în 30 de ani, poliţia nu şi-a dat aprobarea organizării acestui priveghi tradiţional, invocând riscuri legate de covid-19.

În timp ce locuitorii Hong Kongului se pregăteau să marcheze evenimentul în mod dispersat în întreg teritoriul semiautonom, unii manifestanţi au retras bariere instalate în jurul Parcului Victoria, după care un grup mare a pătruns în zonă şi s-a adunat pe terenuri de fotbal, scandând sloganuri.

”Sunt 30 de ani de când vin aici anual, la priveghiul în memoria victimelor reprimării de la 4 iunie, însă anul acesta acest lucru are şi mai multă importanţă”, a declarat pentru AFP un bărbat în vârstă de 74 de ani, care s-a prezentat drept Yip.

”Hong Kongul trăieşte acelaşi fel de repirmare, a aceluiaşi regim, cu cea care a s-a întâmplat la Beijing”, a adăugat el. ”Noi nu avem arme. Tot ceea ce putem face este să vorbim”.

LEGEA IMNULUI

Un semn al faptului că criza politică în fosta colonie britanică este departe de a se fi terminat, Parlamentul local a adoptat joi după-amiaza, în condiţii agitate, un text foarte controversat care incriminează penal orice ultraj al imnului chinez.

Aleşi din opoziţia în favoarea democraţiei au refuzat să participe la acest vot, pierdut dinainte, iar unul dintre ei a deversat un amestec fetid de îngrăşământ lichid în Cameră, pentru a perturba activitatea legislativă.

Adversarii textului văd în el ultima încercare dintr-o serie a Beijingului de a eroda libertăţile locale, garantate teoretic până în 2047 de acordul de retrocedare. Iar faptul că votul a avut loc cu ocazia marcării reprimării de la Tiananmen a sporit emoţia.

Sângeroasa intervenţie a armatei chineze, în noaptea de 3 spre 4 iunie 1989, a pus capăt celor şapte săptămâni de manifestaţii ale studenţilor şi muncitorilor, care denunţau corupţia şi reclamau democraţia în China. Reprimarea s-a soldat cu câteva sute până la peste 1.000 de morţi.

Acest subiect este tabu în China. Joi dimineaţa, la Beijing, un fotograf AFP a fost oprit de poliţie, care l-a obligat să şteargă cele mai multe imagini, în timp ce circula în apropiere de Piaţa Tiananmen.

LUMÂNĂRI

De 30 de ani, priveghiul atrage mulţimi la Hong Kong - singurul loc din ţară în care este comemorată revolta, ceea ce ilustrează libertăţile unice de care se bucură teritoriul semiautonom, revenit sub tutela chineză în 1997.

Însă, pentru prima oară în trei decenii, priveghiul nu a fost autorizat de către poliţie care a invocat riscuri legate de noul coronavirus, în contextul în care adunările de peste opt persoane sunt interzise.

În schimb, organizatorii i-au îndemnat pe locuitori să aprindă lumânări la ora locală 20.00 (15.00, ora României), acolo unde se află. Şapte biserici catolice urmau, de asemenea, să oficieze slujbe.

”Eu nu cred că este din cauza pandemiei (covid-19). Asta este reprimare politică”, a declarat pentru AFP Wong, un bărbat în vârstă de 53 de ani, care a refuzat să-şi dezvăluie identitatea în întregime, după ce a îngenunchiat în Parc, în semn de omagiu. ”Mi-e frică de faptul că acest priveghi ar putea să nu mai aibă loc niciodată”.

În campusul Universităţii din Hong Kong (HKU), studenţi au petrecut după-amiza curăţând un memorial dedicat Tiananmenului.

Priveghiul de la Hong Kong atrage, în general, mulţimi la Hong Kong, mai ales în anii în care îngrijorarea faţă de atitudinea Beijingului este deosebit de puternică.

LEGEA SECURITĂŢII

Anul trecut, priveghiul care a marcat 30 de ani de revoltă a avut loc într-un context politic tensionat, în timp ce Executivul prochinez de la Hong Kong încerca să impună autorizarea extrădărilor către China continentală.

O săptămână mai târziu aveau să înceapă şapte luni de manifestaţii aproape zilnice în metropola financiară.

Răspunzând acestei mişcări de contestare, Beijingul şi-a anunţat intenţia de a impune la Hong Kong o lege a securităţii naţionale, care prevede pedepsirea activităţilor separatiste, ”teroriste”, a subversiunii şi amestecului străin în acest teritoriu.

Mulţi locuitori ai Hong Kongului şi numeroase capitale occidentale se tem că această reformă este preludiul unui val de reprimare politică şi sună sfârşitul semiautonomiei.

Mai multe conglomerate foarte implicate în china continentală şi-au exprimat însă susţinerea faţă de acest text controversat, între care HSBC, Standard Chartered şi Jardine Matheson.

Însă o anchetă realizată săptămâna aceasta de către Camera Americană de Comerţ sugerează că 83% dintre locuitorii Hong Kongului sunt moderat sau foarte îngrijoraţi de lege, iar jumătate se declară pesimişti cu privire la viitorul oraşului.

În China continentală, nicio comemorare publică nu este posibilă, presa tace, cenzorii şterg orice menţionare pe Internet, iar poliţia îi supraveghează îndeaproape pe disidenţi înainte de data fatidică de 4 iunie.

Washingtonul a salutat, ca în fiecare an, memoria victimelor.

Şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo a postat pe Twitter o fotografie în care apare alături de patru reprezentanţi ai mişcării de la Tiananmen.

Întrebat despre reprimare, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a repetat miercuri că puterea chineză a ”ajuns deja la o concluzie clară cu privirenla tulburările politice de la sfârşitul anilor '80”.

”Marile realizări ale Chinei noi din ultimii 70 de ani au demonstrat deplin că drumul dezvoltării ales de China este întru totul corect”, a declarat Zhao Lijian.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.