Liderii grupului BRICS, ce reuneşte cele mai puternice ţări emergente, au condamnat atacurile asupra Iranului, Gazei şi Kashmirului cu ocazia summitului lor de duminică, prezentând blocul ca un apărător al diplomaţiei multilaterale şi criticând indirect politica militară şi comercială a SUA, relatează Reuters şi AFP.
În contextul în care forumuri precum G7 şi G20, grupuri ale principalelor economii mondiale, sunt paralizate de diviziuni şi de abordarea „America First” a preşedintelui american Donald Trump, extinderea BRICS a deschis un nou spaţiu pentru coordonarea diplomatică.
Gazda summitului BRICS, preşedintele brazilian de stânga Luiz Inacio Lula da Silva, a deschis reuniunea cu o imagine sumbră a cooperării internaţionale. „Asistăm la un colaps fără precedent al multilateralismului”, a declarat el.
În discursul său de deschidere a reuniunii de la Rio de Janeiro, preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a făcut o paralelă cu Mişcarea de Nealiniere din timpul Războiului Rece, un grup de ţări în curs de dezvoltare care s-au opus aderării la una dintre taberele unei ordini mondiale polarizate. „BRICS este moştenitoarea Mişcării de Nealiniere”, a declarat Lula în faţa liderilor. „În contextul atacurilor la adresa multilateralismului, autonomia noastră este din nou pusă la încercare”, a spus el.
„Dacă guvernanţa internaţională nu reflectă noua realitate multipolară a secolului XXI, este de datoria BRICS să contribuie la actualizarea acesteia”, a declarat Lula în discursul său, în care a subliniat eşecul războaielor conduse de SUA în Orientul Mijlociu.
DECLARAŢIA COMUNĂ
Sub pază strictă, liderii a unsprezece mari ţări emergente (printre care Brazilia, China, India, Rusia şi Africa de Sud) se reunesc pentru două zile la Rio de Janeiro, în Brazilia. Pe malul pitorescului golf Guanabara, liderii din ţările BRICS şi-au exprimat „îngrijorarea serioasă” faţă de „taxele vamale unilaterale”, într-un moment în care lumea este tensionată de războiul comercial declanşat de Donald Trump – pe care însă nu l-au menţionat.
„Exprimăm îngrijorarea noastră serioasă faţă de creşterea măsurilor vamale şi nevamale unilaterale care denaturează comerţul”, se arată în declaraţia comună publicată în prima zi a summitului.
Astfel de măsuri „afectează perspectivele dezvoltării economice globale”, au avertizat ţările BRICS, care reprezintă aproape jumătate din populaţia mondială şi 40% din PIB-ul planetei.
Însă liderii s-au abţinut să numească Statele Unite şi pe Donald Trump, în timp ce numeroase ţări, printre care China, sunt angajate în negocieri cu Washingtonul pe această temă. Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a afirmat că, în lipsa unui acord cu Washingtonul în următoarele zile, taxele vamale - care pot ajunge până la 50% - vor intra în vigoare de la 1 august.
Taxele vamale extinse anunţate la începutul lunii aprilie au fost rapid suspendate de Statele Unite, pentru a permite negocieri cu partenerii comerciali.
Situaţia din Orientul Mijlociu a fost, de asemenea, un subiect important al discuţiilor. În deschidere, Lula şi-a îndemnat colegii să „nu rămână indiferenţi faţă de genocidul comis de Israel în Gaza”, reluând o acuzaţie care a provocat deja o criză diplomatică între guvernele brazilian şi israelian.
În textul publicat duminică după-amiază, liderii au condamnat, de asemenea, atacurile militare împotriva „infrastructurii civile şi a instalaţiilor nucleare paşnice ale Iranului, aflate sub protecţia deplină a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică”.
Grupul şi-a exprimat „îngrijorarea profundă” faţă de poporul palestinian în legătură cu atacurile israeliene asupra Gazei şi a condamnat ceea ce declaraţia comună a numit „atac terorist” în Kashmirul administrat de India.
Cei 11 lideri au cerut, de asemenea, o „încetare imediată, permanentă şi necondiţionată a focului” în Gaza şi „retragerea completă” a forţelor israeliene, potrivit declaraţiei comune publicate duminică, în prima zi a summitului.
În plus, ţările BRICS au „condamnat atacurile militare” împotriva Iranului din iunie, denunţând o „încălcare a dreptului internaţional”, fără a menţiona însă Statele Unite şi Israelul, care au condus acest război de douăsprezece zile împotriva Teheranului.
Creat cu scopul de a reechilibra ordinea mondială în favoarea „Sudului global” faţă de Occident, grupul BRICS s-a extins din 2023 cu Arabia Saudită, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia, Iran şi apoi Indonezia. Însă, odată cu extinderea sa, grupul a devenit din ce în ce mai eterogen, complicând elaborarea unor poziţii comune. În ultimele zile, negociatorii au depus eforturi pentru a ajunge la un proiect de declaraţie comună, în special cu privire la Iran. După tensiuni, reprezentanţii iranieni au obţinut ca tonul să fie puţin mai dur decât în declaraţia grupului publicată la 24 iunie, care exprima „profunda îngrijorare” cu privire la atacuri, fără a le condamna în mod formal.
Grupul şi-a exprimat sprijinul pentru aderarea Etiopiei şi Iranului la Organizaţia Mondială a Comerţului, solicitând în acelaşi timp restabilirea urgentă a capacităţii acesteia de a soluţiona litigiile comerciale.
Declaraţia comună a liderilor susţine planurile de a lansa o iniţiativă BRICS pentru garanţii multilaterale în cadrul Noii Bănci de Dezvoltare a grupului, pentru a reduce costurile de finanţare şi a stimula investiţiile în statele membre.
Pe lângă declaraţia comună, ţările BRICS intenţionează să publice şi texte cu privire la inteligenţa artificială, cooperarea în domeniul sănătăţii şi clima. Acest din urmă subiect este deosebit de important pentru Brazilia, care va găzdui în noiembrie COP30, conferinţa ONU privind clima, în oraşul amazonian Belem.
Brazilia, care găzduieşte şi summitul climatic al Naţiunilor Unite din noiembrie, a profitat de ambele reuniuni pentru a sublinia seriozitatea cu care ţările în curs de dezvoltare abordează schimbările climatice, în timp ce Trump a frânat iniţiativele climatice ale SUA.
China şi Emiratele Arabe Unite au semnalat în cadrul întâlnirilor cu ministrul brazilian al finanţelor, Fernando Haddad, la Rio, că intenţionează să investească într-un proiect intitulat „Tropical Forests Forever Facility” (Facilitatea pentru păduri tropicale permanente), potrivit a două surse care au cunoştinţă despre discuţiile cu privire la finanţarea conservării pădurilor pe cale de dispariţie din întreaga lume.
Ţările BRICS reprezintă în prezent mai mult de jumătate din populaţia mondială şi 40% din producţia economică globală, a subliniat Lula sâmbătă, în discursul său adresat liderilor din mediul de afaceri, în care a avertizat asupra creşterii protecţionismului.
Grupul BRICS iniţial a reunit lideri din Brazilia, Rusia, India şi China la primul lor summit, din 2009. Ulterior, blocul a fost completat de Africa de Sud, iar anul trecut au aderat Egiptul, Etiopia, Indonezia, Iranul, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite. Acesta este primul summit al liderilor la care participă Indonezia.
„Vidul lăsat de alţii ajunge să fie umplut aproape instantaneu de BRICS”, a declarat un diplomat brazilian care a dorit să rămână anonim. Deşi G7 concentrează încă o putere vastă, diplomatul a adăugat că „nu mai are predominarea de odinioară”.
Peste 30 de ţări şi-au exprimat interesul de a participa la BRICS, fie ca membri cu drepturi depline, fie ca parteneri.
Extinderea BRICS a adăugat greutate diplomatică reuniunii, care aspiră să vorbească în numele ţărilor emergente din Sudul Global, întărind apelurile la reformarea instituţiilor globale, precum Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite şi Fondul Monetar Internaţional.
Cu toate acestea, există întrebări cu privire la obiectivele comune ale unui grup BRICS din ce în ce mai eterogen, care a crescut până a ajuns să includă rivali regionali alături de economii emergente majore.
Luând o parte din atenţia summitului de anul acesta, preşedintele chinez Xi Jinping a ales să-l trimită în locul său pe prim-ministrul său, în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin a participat online din cauza unui mandat de arestare emis de Curtea Penală Internaţională. Fără ei, mai mulţi şefi de stat s-au reunit pentru discuţii la Muzeul de Artă Modernă din Rio, duminică şi luni, atenţia îndreptându-se către prim-ministrul indian Narendra Modi şi preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
