Un reprezentant politic kurd de rang înalt a salutat joi un acordul americano-turc vizând să stabilească un centru de operaţiuni comune pentrunordul Siriei, apreciind însă că detaliile acordului sunt vagi, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Acest acord poate marca începutul unei noi abordări, însă avem nevoie de detalii suplimentare”, a declarat Aldar Khalil pentru AFP.

”Vom evalua acordul în funcţie de detalii şi fapte şi nu (în funcţie) de titluri mari”, a adăugat Aldar Khalil.

UN PAS CĂTRE O ”ZONĂDE SECURITATE”

Turcia şi Statele Unite au decis miercuri să înfiinţeze un ”centru de operaţiuni comune” pentru a coordona crearea unei ”zonde de securitate” în nordul Siriei, o măsură care vizează să prevină o înfruntare între forţele turce şi kurde.

Acest anunţ, zgârcit în detalii, intervine după trei zile de negocieri intense între Ankara şi Washington, care încearcăsă evite o nouă operaţiune militară turcă împotriva Unităţilor Protecţiei Poporului (YPG) , o miliţie kurdă care deţine controlul asupra unor zone în nordul Siriei.

Susţinute şi înarmate de Statele Unite împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI), YPG sunt considerate de Turcia drept o ”organizaţie teroristă” care-i ameninţă securitatea.

În două comunicate publicate în mod separat de Ministerul turc al Apărării şi Ambasada Statelor Unite la Ankara, cele două ţări  au anunţat că au convenit să înfiinţeze ”rapid” ”un centru de operaţiuni comune în Turcia, pentru a coordona şi gestiona implementarea zonei de securitate”.

Această ”zonă de securitate” urmează să devină, ulterior, un ”culoar al păcii” în care se vor putea instala refugiaţi sirieni - în Turcia se află peste 3,6 milioane de refugiaţi.

Însă niciun detaliu nu a fost dezvăluit despre acest proiect al ”zonei de securitate” şi nici cu privire la ”adâncimea” sau forţele care vor deţine controlul - două puncte în care divergenţele au  fost foarte puternice.

Potrivit presei turce, Ankara reclama controlul exclusiv al unei bande ”adânci” de 30 de kilometri, din care YPG ar urma săse retragă, o distanţă mult mai mare decât cea proppusă de Washington.

Turcia concepe această ”zonă de securitate” ca pe o zonă-tampon între frpntiera sa şipoziţiile YPG la est de Eufrat, în Siria, până la frontiera irakiană.

”Ceea ce este important este să luăm măsuri pentru estul Eufratului. Şi este ceea ce este pe cale să facem cu americanii”, şi-a exprimat satisfacţia preşedintele Recep Tayyip Erdogan, fără să prezinte un calendar al ”procesului” care să permită ”centrului de operaţiuni” să implementeze această ”zonă de securitate”.

AMENINŢĂRI CU INTERVENŢIA

Turcia şi-a multiplicat în ultimele zile ameninţările cu intervenţia împotriva poziţiilor kurde în această regiune, după luni de negocieri fără rezultat cu Statele Unite pe tema ideii zonei de securitate, născută în ianuarie după anunţarea unei viitoare retrageri americane din Siria. Marţi, Erdogan afirma că dacă nu se ajunge la un acord, va lansa ”foarte curând” o operaţiune.

Preşedintele turc - care se află în dificultate pe scena politică turcă - ”avea nevoie să-şi afişeze fermitatea în domeniul securităţii şi voinţa de a relaxa presiunea exercitată asupra Turciei de milioanele de refugiaţi”, apreciază Nicholas Heras, un expert de la Center for a New American Security.

”Statele Unite au început un proces pentru a-i acorda lui Erdogan o prezenţă, sub supraveghere, la est de Eufrat, şi la reinstalarea ordonată a anumitor refugiaţi”, adaugă el.

Lipsa detaliilor sugerează însă că este vorba ”mai degrabă despre un angajament în vederea continuării discuţiilor decât despre un compromis adevărat”, declară pentru AFP Nicholas Danforth, de la centrul de reflecţie The German Marshal Fund of the United States. ”Dacă aceste discuţii despre zona de securitate eşuează, Ankara probabil va ameninţa din nou cu acţiuni uniltaerale”, avertizează el.

Susţinerea YPG de către Washington afectează de trei ani relaţiile între cei doi aliaţi NATO. Această miliţie este coloana vertebrală a Forţelor Democratice Siriene (FDS), o cocaliţie arabo-kurdă pe care Statele Unite şi alte ţări occidentale, ca Franţa, au susţinut-o şi înarmat-o împotriva SI.

Însă Ankara, care denunţă legăturile dintre YPG şi Partidul Muncitorilor din kurdistan (PKK), care poartă o gherilă sângeroasă în Turcia din 1984, se teme că o zonă autonomă la frontiera sa poate galvaniza veleităţi separatiste pe teritoriul său.

În 2016, armata turcă a lansat o ofensivă terestră în nord-vestul Siriei contra SI şi YPG. Anul trecut, ea a efectuat o a doua ofensivă împotriva combatanţilor kurzi, cucerind enclava Afrin.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.