Un tribunal din Ankara a amânat luni până la 24 octombrie decizia privind o posibilă destituire pentru „fraudă” a conducerii principalului partid de opoziţie turc, CHP, oferind un răgaz formaţiunii politice vizate de anchete şi arestări repetate ale liderilor săi, relatează AFP.
Dar această decizie este interpretată de experţi ca o strategie pentru a alimenta diviziunile interne, menită să menţină presiunea asupra Partidului Republican al Poporului (CHP, social-democrat), care a câştigat cu o largă majoritate alegerile locale de anul trecut în detrimentul coaliţiei aflate la putere.
„Milioane de oameni vă privesc, domnule judecător. Decizia dumneavoastră este crucială”, a declarat Ugur Poyraz, unul dintre avocaţii CHP, în deschiderea şedinţei de luni dimineaţă.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Duminică, zeci de mii de oameni au demonstrat la Ankara pentru a susţine CHP, care respinge acuzaţiile de cumpărare de voturi la congresului său din 2023, în cadrul căruia a fost desemnată actuala conducere a partidului.
„Acest proces este politic, (...) este o lovitură de stat şi vom rezista”, a declarat mulţimii şeful CHP, Özgür Özel, afirmând că „ţinta nu este doar CHP, ci şi democraţia din Turcia”.
Özel, care a preluat în noiembrie 2023 conducerea unui partid încă afectat de înfrângerea suferită la alegerile prezidenţiale organizate cu şase luni mai devreme, a condus partidul către o victorie strălucită la alegerile locale din martie 2024, în detrimentul Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator) al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, aflat la putere din 2002.
Dar îmbunătăţirea situaţiei a fost de scurtă durată: în toamna anului 2024, justiţia turcă a iniţiat o serie de arestări pentru „corupţie” sau „terorism” împotriva aleşilor CHP, care a culminat cu arestarea în martie a popularului primar al Istanbulului, Ekrem Imamoglu, considerat cel mai serios rival al preşedintelui Erdogan. Arestarea sa, denunţată de CHP ca o „lovitură de stat politică”, a provocat numeroase reacţii internaţionale şi a stârnit o mişcare de contestare fără precedent în ţară în 12 ani. De atunci, Özel încearcă să menţină revolta, organizând săptămânal mitinguri chiar şi în oraşe considerate de mult timp bastioane ale preşedintelui Erdogan.
Soarta sa pare însă extrem de incertă de când un tribunal din Istanbul a destituit, în 2 septembrie, conducerea filialei CHP din Istanbul, pe baza acuzaţiilor de cumpărare de voturi în timpul unui congres organizat tot în 2023.
Pentru mulţi observatori, acest caz seamănă cu o încercare a autorităţilor de a transforma cel mai vechi partid politic din Turcia într-o formă goală, o manevră care ar da o lovitură severă pluralismului din ţară.
În încercarea de a-şi proteja conducerea, CHP a convocat un congres extraordinar pe 21 septembrie pentru a-l realege pe Özgür Özel.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
