Joe Biden îl primeşte vineri pe cancelarul german Olaf Scholz, prilej de a transmite către Moscova şi Beijing un mesaj că aliaţii sunt uniţi, în condiţiile în care SUA şi Germania, doi dintre principalii susţinători ai Kievului, au trecut printr-o perioadă delicată, relatează AFP şi Reuters.
Această vizită, menită să "reafirme legăturile profunde de prietenie" dintre cele două ţări, potrivit Casei Albe, este a doua a liderului german după cea din februarie 2022. Ea intervine după o perioadă de tensiune între Washington şi Berlin din cauza discuţiilor dificile privind livrarea de tancuri către Ucraina.
Absenţa unei conferinţe de presă comune a ridicat însă semne de întrebare în presa germană, deşi nu este o regulă ca preşedintele american să aibă o astfel de întâlnire cu jurnaliştii atunci când primeşte un lider străin. Acest aspect a fost "interpretat exagerat", a declarat purtătorul de cuvânt al cancelarului, Steffen Hebestreit, care subliniază că este vorba de o "scurtă vizită de lucru".
Joe Biden şi Olaf Scholz vor discuta despre evoluţia conflictului din Ucraina: cum vor fi următoarele luni în Ucraina, ce înseamnă acest lucru pentru sprijinul pe care aliaţii îl pot acorda acestei ţări, a explicat Hebestreit. Purtătorul de cuvânt de la Berlin a dat asigurări că relaţiile dintre SUA şi Germania - de care depind NATO şi protecţia militară americană în Europa - sunt "foarte bune", în ciuda suişurilor şi coborâşurilor de la preluarea mandatului de către Biden.
De îndată ce a ajuns la Casa Albă, succesorul lui Donald Trump, de exemplu, a făcut presiuni deschise asupra Berlinului pentru a renunţa la proiectul gazoductului Nord Stream 2 cu Moscova. În prezent, subvenţiile masive acordate industriilor ecologice din SUA în cadrul Legii privind reducerea inflaţiei (IRA) sunt cele care atrag criticile Berlinului şi ale europenilor. Episodul tancurilor a fost, de asemenea, o sursă de tensiune. Germania a acceptat în cele din urmă, la 26 ianuarie, să trimită un număr semnificativ din tancurile sale Leopard, dând o nouă dimensiune sprijinului militar acordat Ucrainei.
Întâlnirea tete-a-tete dintre Biden şi Schol la Casa Albă ar urma să dureze o oră, potrivit programului. "Ambii lideri au vrut ca aceasta să fie o întâlnire la nivel de lucru, au vrut să fie consacrată unei intrări în detalii, concentrată pe problemele Ucrainei", a declarat un oficial american de rang înalt.
Un subiect important va fi impulsionarea furnizării unui nou sprijin occidental pentru forţele ucrainene, care se pregătesc pentru o nouă ofensivă, spun oficialii. Washingtonul urmează să anunţe un nou pachet de ajutor militar de 400 de milioane de dolari pentru guvernul de la Kiev chiar în ziua vizitei lui Scholz.
Această întâlnire între doi dintre cei trei (alături de Marea Britanie) principali contributori la ajutorul acordat Ucrainei "ar trebui să permită definirea căii de urmat pentru punerea în aplicare completă a livrării de tancuri, un domeniu în care sunt încă necesare eforturi diplomatice şi industriale mai mari", a explicat pentru AFP Jeffrey Rathke, preşedintele Institutului de studii germane contemporane de la Universitatea Johns Hopkins din Washington.
Un lucru nu se va schimba, însă, nici după această reuniune de vineri de la Casa Albă: pentru Washington, drumul către Europa trece prin Berlin, iar pentru Scholz, toate drumurile pentru sprijinirea Ucrainei trec prin Washington, spune Jörn Fleck, de la think-tank-ul Atlantic Council.
O altă miză a reuniunii este China.
Washingtonul ar saluta o poziţie mai fermă din partea Germaniei, care are legături comerciale puternice cu China, ţară pe care cancelarul a vizitat-o spre sfârşitul anului trecut, fiind primul lider din G7 care a mers la Beijing în ultimii trei ani. Pe de altă parte, între Washington şi Beijing au existat o serie de tensiuni, de la episodul balonului chinezesc doborât deasupra teritoriului american la restricţiile privind utilizarea reţelei de socializare TikTok. De asemenea, Statele Unite acuză China că are în vedere livrarea de arme către Rusia pentru a o ajuta în ofensiva sa împotriva Ucrainei, ceea ce Beijingul neagă.
Această temere a fost exprimată şi de Olaf Scholz, în ajunul plecării sale la Washington: "Nu furnizaţi arme agresorului rus", a declarat el joi în Bundestag adresându-se Beijingului.
Întâlnirea de vineri de la Washington oferă astfel "o oportunitate valoroasă de a trimite un semnal clar şi convingător Chinei", spune Jeffrey Rathke.
De altfel, liderul german soseşte la Washington în timp ce, potrivit Reuters, Statele Unite sondează terenul în rândul aliaţilor apropiaţi cu privire la posibilitatea de a impune sancţiuni Chinei, în cazul în care Beijingul ar oferi sprijin militar Rusiei pentru războiul din Ucraina, potrivit a patru oficiali americani şi altor surse.
Oficialii americani au salutat discursul de joi al lui Scholz în faţa parlamentului, în care acesta a îndemnat China să nu furnizeze arme Moscovei şi a cerut Beijingului să facă presiuni asupra Rusiei pentru a-şi retrage forţele din Ucraina.
"Factorii de decizie politică din SUA au o îngrijorare cronică cu privire la faptul că marile puteri industriale europene, precum Germania, vor permite ca interesele lor comerciale din China să le tempereze dorinţa de a adopta poziţii mai dure în probleme de securitate şi geopolitice", a declarat Daniel Russel, fost diplomat american de rang înalt pentru Asia de Est în timpul preşedintelui Barack Obama. "Administraţia Biden se va folosi de vizita lui Scholz pentru a încerca să încline balanţa Germaniei în direcţia unei împotriviri mai puternice", spune diplomatul.
Întâlnirea de vineri "nu este un semn de criză. Este o oportunitate de a aprofunda relaţia personală dintre cei doi lideri", crede Sudha David-Wilp, şefa biroului din Berlin al think tank-ului German Marshall Fund. "Washingtonul încă se uită la Berlin ca la principala putere militară din Europa. Este o oportunitate de a face un bilanţ", a spus ea.
Oficialii americani spun că Scholz va ridica probabil şi subiectul sensibil al momentului în relaţiile transatlantice: subvenţiile americane pentru tehnologiile ecologice în cadrul Legii privind reducerea inflaţiei (IRA), despre care Germania susţine că ar putea dezavantaja companiile europene. Criticii spun că IRA a fost o palmă dată Europei de către cel mai mare aliat al său, într-un moment în care Europa se lupta deja cu preţuri la energie mult mai mari din cauza războiului din Ucraina. Un grup de lucru SUA-UE se reuneşte pe această temă, dar Washingtonul a declarat că nu poate schimba legea şi insistă că aceste credite fiscale vor aduce beneficii firmelor europene prin scăderea costurilor pentru energia curată la nivel global.
"Guvernul ar trebui să facă presiuni în mod expres pentru condiţii concurenţiale echitabile în cadrul discuţiilor", a declarat Peter Adrian, preşedintele Camerelor germane de industrie şi comerţ (DIHK). IRA atrage deja companiile germane în Statele Unite, a arătat miercuri un sondaj DIHK.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
