Jocurile online pot servi la răspândirea ideologiilor extremiste şi chiar la pregătirea unor atentate, trage un semnal de alarmă coordonatorul UE al luptei împotriva terorismului Gilles de Kerchove, într-un interviu acordat AFP, în care îndeamnă la un răspuns european.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În contextul în care Comisia Euroepană (CE) urmează să prezinte la 9 decembrie un proiect de lege - "Digital Services Act" - în vederea unei mai bune încadrări a platformelor digitale şi a luptei împotriva urii pe reţele de socializare, jocurile rămân un ”domeniu subreglementat”, consideră el.

”Eu nu spun că tot domeniul jocurilor este problematic. Există două miliarde de persoane care jocă jocuri online şi asta este foarte bine”, precizează oficialul însărcinat să prezinte propuneri la nivel european în lupta împotriva terorismului.

Însă belgianul arată cu degetul ”grupări de extremă dreapta din Germania care au dezvoltat jocuri care constau în a trage în arabi, în (omul de afaceri evreu american de origine ungară George) Soros, în doamna Merkel din cauza politicii sale a migraţiei, între aletele”.

”Acest lucru poate să fie totodată un mijloc de răspândire a ideologiei extremei drepte, dar nu numai, şi un mijloc de a spăla bani (...). Există monede generate de către jocuri care pot fi schimbate în monedă fiduciară”, avertizează oficialul, în vârstă de 64 de ani, aflat în funcţie don 2007.

”Acesta poate să fie un mijloc de comunicare, este cifrat, şi de asemenea un mijloc de testare a unor scenarii de atac”, adaugă el.

Comisia Euroepană (CE) ar trebui să evoce aceste lucruri într-o agendă antiteroristă, e care o va prezenta tot la 9 decembrie.

PROBLEMA ALGORITMILOR

Este necesar ”să se discute cu societăţile care dezvoltă aceste jocuri”, pentru a se vedea ”cum să se strângă ochiurile plasei” în vederea evitării acestor pericole, îndeamnă Gilles de Kerchove, care precizează că a avut recent contacte cu omologii si americani, care ”încep să lucreze” a acest subiect.

El pune în discuţie rolul ”algoritmilor de amplificare” ai unor platforme ca Facebook şi YouTube în difuzarea unor conţinuturi ”problematice”, ”borderline”. Aceasta este o problemă pe care Comisia urmeză să o abordeze în Digital Services Act - cerând mai multă transparenţă din partea giganţilor digitali.

O propunere în vederea unei reglementări se află, de asemenea, în discuţie între eurodeputaţi şi statele membre UE, cu scopul de a permite retragerea într-o oră a conţinuturilor cu caracter terorist.

Lupta antiteroristă a urcat în agenda euroepană în urma atentatelor jihadiste recente din Franţa şi Austria. Ea se va afla pe masa viitorului summit european, la 10-11 decembrie.

Alt subiect de îngrijorare este accesul poliţiei la comunicaţiile criptate, în urma ascensiunii unor mesageri ca Signal, Telegram, Whatsapp.

Această problemă provoacă îngrijorare în rândul apărătorilor libertăţilor publice şi respectării vieţii private. ”Nimeni de la Bruxelles nu doreşte să scadă cifrarea, dimpotrivă”, dă asigurări Gilles de Kerchove, subliniind importanţa protejării comunicaţiilor opozanţilor sau jurnaliştilor în regimuri autoritariste.

EVITAREA UNEI CRIZE ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII

Însă ”este normal să nu putem identifica cine se află în spatele unei adrese IP şi postează imagini de pornografie infantilă? Cum să explicăm că poliţia poate intercepta un SMS, dar nu şi acelaşi conţinut, atunci când este un mesaj Whatsapp? Unde este logica?”, se întreabă el.

El propune includerea în Digital Services Act a ”unei dispoziţii care să prevadă că atunci când legea autorizează, când un judecător autorizează, societăţile (de mesagerie) trebuie să predea conţinutul în mod lizibil, descifrat, lăsând acestor societăţi grija de a face acest lucru”, spune el. ”Pentru că, dacă pui în circulaţie cheile descifrării, slăbeşti în mod efectiv această cifrare”, subliniază el.

”Dl. Antitero” al UE pldează, de asemenea, în favoarea unor investiţii într-un ”hub al inovaţiei”, care să fie înfiinţat în cadrul Europol, menit să evalueze ameninţările la adresa securităţii europenilor din partea noilor tehnologii - roboţi, inteligenţa artificială -, care ”să obţină maximul de la aceste tehnologii” şi să nu depindă de ţări terţe.

Pandemia covid-19 nu a avut o ”consecinţă directă asupra activităţii teroriste”, însă Gilles de Kerchove relevă că o agravare a crizei ar fi ”propice radicalizării”. ”Trebuie să evităm ca aceasta să devină o criză în domeniul securităţii, să începem să asanăm bugetele securităţii”, avertizează el.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.