Israelul semnează marţi, la Casa Albă, acorduri istorice cu Emiratele Arabe Unite (EAU) şi Bahrain care perturbă echilibrele în Orientul Mijlociu, lucru pe care contează Donald Trump pentru a se prezenta drept un ”făcător de pace” cu şapte săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale americane, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Preşedintele Statelor Unite a ţinut să organizeze o ceremonie cu mare pompă la Washington, în cursul căreia premierul israelian Benjamin Netanyahu să restabilească în mod oficial relaţiile diplomatice ale statului evreu cu cele două ţări arabe - un prim progres de acest fel de la încheierea tratatelor de pace cu Egiptul în 1979 şi Iordania în 1994.

O strângere de mână istorică între liderul israelian şi reprezentanţii arabi nu este exclusă, a declarat un oficial de rang înalt american, subliniind că toţi participanţii au fost testaţi dinainte de covid-19.

EAU şi Bahrain împart cu Israelul o animozitate comună faţă de Iran, inamicul numărul unu al Washingtonului în regiune.

Numeroase state arabe petroliere cultivă, în mod discret, relaţii cu autorităţile israeliene de ani de zile, însă această normalizare oferă oportunităţi bogate, mai ales economice, acestor ţări care încearcă să repare ravagiile crizei covid-19.

”Aceasta este o reuşită de primă clasă”, dă asigurări David Makovsky de la Washington Institute for Near East Policy, subliniind că acest lucru ”nu înseamnă acelaşi risc” pentru Israel ca cele pe care şi le-au asumat Menahem Begin ”atunci când a abandoinat Sinaiul” Egiptului sau pentru Yitzhak Rabin, atunci când a acceptat să negocieze cu palestinianul Yasser Arafat.

”Viziunea păcii” prezentată la începutul anului de către Donald Trump, care viza  să pună capăt conflictului israeliano-palestinian, este departe de a fi încununată de succes.

Autoritatea Palestiniană a respins-o în bloc şi i-a negat preşedintelui american inclusiv rolul de mediator, de când înlănţuie decizii favorabile Israelului.

”ZI SUMBRĂ”

Premierul plaestinian Mohammed Shtayyeh a apreciat că ziua de marţi este o ”zi sumbră” în istoria lumii arabe, pe ale cărei ”fracturi” şi”disensiuni” le-a denunţat.

Palestinienii - care denunţă o ”lovitură de pumnal în spate” a acestor ţări, pe care le acuză că pactizează cu statul evreu fără să aştepte naşterea unui stat palestinian - au îndemnat la manifstaţii marţi.

Însă administraţia Trump a spus mereu că vrea să zguduie regiunea prin apropierea Israelului de lumea arabă, într-un fel de uniune sacră împotriva Iranului. Aceste acorduri schiţează această schimbare de eră şi par să împingă problema palestiniană în plan secund, aşa cum spera Casa Albă.

În acest context, tensiunile dintre Iran şi Statele Unite s-au intensificat cu un nivel săptămâna aceasta, după publicarea unor informaţii potrivit cărora serviciile ameriane de spionaj cred că Teheranul intenţionează să o asasineze pe ambasadoarea americană în Africa de Sud, pentru a răzbuna moartea generalului Qassem Soleimani, asasinat într-un atac cu dronă la Bagdad, în ianuarie, din ordinul lui Trump.

Trump a avertizat că răspunsul american la orice atac iranian va fi de ”o mie de ori mai puternic”. Iranul, care a dezminţit aceste informaţii, a pus în gardă împotriva unei ”erori strategice” a Statelor Unite.

Potrivit lui David Makovsky, ”acesta nu mai este Orientul Mijlociu al tatei, este o nouă regiune” în care, un fapt extraordinar, Liga Arabă a refuza tsă condamne decizia celor două monarhii de la Golful Persic.

”Palestinienii vor aştepta să vadă rezultatul alegerilor americane, dar când se va aşterne praful ei trebuie să-şi regândească poziţia”, apreciază acest fost diplomat american.

Aceste acorduri sunt o victorie pentru Benjamin Netanyahu şi apropie Israelul de obiectivul său de a fi acceptat în regiune.

AVIOANELE DISCORDIEI

Pentru Donald Trump - care candidează la al doilea mandat şi care nu are până acum progrese diplomatice cu care să se laude în faţa alegătorilor - este un succes recunoscut până în tabăra adversarilor săi democraţi.

După anunţarea la 13 august a acordului între Israel şi EAU, urmat săptămâna trecută de cel cu Bahrainul, tabăra miliardarului republican nu mai conteneşte cu superlativele în lăudarea acţiunii acestuia, demn, în opinia sa, de Premiul Nobel pentru Pace.

Însă divergenţe au apărut, deja, cu privire la condiţiile acordului cu EAU.

Preşedintele american a anunţat, cu trei ore înainte de ceremonia semnării, că nu va exista ”nicio problemă” în vânzarea unor avioane de vânătoare americane de tip F-35 EAU, pe care Abu Dhabi vrea să le cumpere de mult timp.

Este vorba despre un contract care reprezintă ”multe locuri de muncă” pentru partea americană, s-a lăudat Trump.

Benjamin Netanyahu se opune ferm acestei vânzări - cu scopul de a păstra superioritatea militară a ţării sale în regiune.

Ţările de la Golful Persic consideră totdată că Israelul a acceptat ”să pună capăt căutării de a anexa teritorii palestiniene”.

Însă premierul israelian a anunţat că ”nu a renunţat” la anearea unor porţiuni vaste din Cisiordania ocupată, ci doar a ”amânat”-o.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.