Armata israeliană a bombardat duminică Fâşia Gaza, în pofida apelurilor internaţionale la reţinere pentru protejarea civililor şi pe fondul unui "blocaj" privind reînnoirea armistiţiului cu mişcarea islamistă palestiniană Hamas, scrie AFP.
În cursul nopţii, armata israeliană a declarat că a lovit "peste 400 de ţinte" în Fâşia Gaza de la reluarea luptelor vineri, făcând cel puţin 240 de morţi, potrivit ministrului Sănătăţii din administraţia Hamas.
De asemenea, aripa armată a Hamas şi cea a Jihadului Islamic, care îi este afiliată, au anunţat că au tras sâmbătă "baraje de rachete" vizând mai multe oraşe israeliene, inclusiv Tel Aviv.
La rândul său, armata israeliană a anunţat că au fost trase "peste 250 de rachete" şi că doi soldaţi au fost ucişi sâmbătă, primii de la reluarea luptelor.
Iar o lovitură în zorii zilei de duminică a ucis cel puţin şapte persoane în zona Rafah, în extremitatea sudică a Fâşiei Gaza, în apropiere de frontiera cu Egiptul, a anunţat guvernul Hamas.
Desfăşurată la sol în nordul Fâşiei Gaza, armata israeliană şi-a intensificat atacurile aeriene în sudul acestui teritoriu, unde sute de mii de palestinieni au fost strămutaţi de conflict.
"Prin extinderea operaţiunilor noastre militare, îndeplinim două obiective. În primul rând, lovim Hamas, eliminăm mai mulţi terorişti, mai mulţi comandanţi, mai multe infrastructuri teroriste, mai multe tuneluri (...) şi creăm condiţiile pentru a forţa (Hamas) să plătească un preţ greu: eliberarea ostaticilor", a declarat ministrul Apărării, Yoav Gallant.
"Nu există altă cale de a învinge decât prin continuarea campaniei noastre terestre", a adăugat premierul Benjamin Netanyahu, precizând că acest obiectiv va fi atins "în conformitate cu dreptul internaţional".
Fără a pune la îndoială dreptul aliatului său "de a se apăra" împotriva Hamas, Statele Unite au avertizat Israelul cu privire la creşterea numărului de morţi în Fâşia Gaza.
Prea mulţi palestinieni nevinovaţi au fost ucişi. Sincer, amploarea suferinţei şi imaginile şi videoclipurile care vin din Gaza sunt devastatoare", a declarat vicepreşedintele american Kamala Harris de la COP28 de la Dubaď. Ea a adăugat: "Israelul trebuie să facă mai mult pentru a proteja civilii nevinovaţi".
"Cred că ne aflăm într-un moment în care autorităţile israeliene vor trebui să îşi definească mai precis obiectivul şi starea finală dorită", a declarat şi preşedintele francez Emmanuel Macron la faţa locului, considerând că 'securitatea' Israelului nu poate fi garantată dacă aceasta se face 'cu preţul vieţilor palestinienilor'.
"Ce înseamnă distrugerea totală a Hamas şi crede cineva că acest lucru este posibil? Dacă este, războiul va dura 10 ani. Şi nu cred că cineva poate defini în mod serios acest obiectiv, aşa că trebuie precizat", a avertizat Macron înainte de cina de sâmbătă seară din Qatar cu şeicul Tamim ben Hamad Al-Thani, emirul ţării aflate în centrul negocierilor pentru armistiţiu.
Această escală în Qatar a urmat la scurt timp după plecarea negociatorilor israelieni din această ţară, Israelul invocând un "impas" în negocierile pentru reînnoirea unui armistiţiu de şapte zile care a dus la eliberarea a aproximativ o sută de ostatici aflaţi în mâinile Hamas şi a 240 de prizonieri palestinieni deţinuţi în Israel.
Israelul şi Hamas se acuză reciproc pentru sfârşitul armistiţiului.
Hamas - considerată o organizaţie teroristă de către Statele Unite, Uniunea Europeană şi Israel în special - a declarat că a "propus un schimb de prizonieri şi de persoane în vârstă" printre ostatici, precum şi predarea către Israel a trupurilor captivilor "care au murit în bombardamentele israeliene".
Dar Benjamin Netanyahu a acuzat mişcarea islamistă că a "încălcat acordul", "lansând rachete" spre Israel în timpul pauzei. Iar Hamas a revendicat responsabilitatea pentru un atac la Ierusalim care a ucis patru israelieni.
Manifestări la Tel Aviv
În Israel, sute de persoane au manifestat sâmbătă la Tel Aviv pentru a cere eliberarea celor 137 de persoane care sunt încă deţinute în Fâşia Gaza. Mulţi au purtat afişe cu fotografii ale prizonierilor.
Patru foşti ostatici s-au adresat mulţimii prin intermediul unei transmisiuni video, povestind despre frica, foamea şi lipsa somnului pe care le-au îndurat în captivitate. "Fiicele noastre au văzut lucruri pe care copiii de această vârstă, sau de orice vârstă, nu ar trebui să le vadă", a declarat Danielle Aloni, în vârstă de 45 de ani, care a fost eliberată la 24 noiembrie împreună cu fiica ei de cinci ani.
Elena Trupanov, eliberată miercuri şi care a participat la mitingul de la Tel Aviv, a pledat: "Trebuie să îl aducem înapoi pe Saşa al meu şi pe restul" deţinuţilor, a spus ea, referindu-se la fiul ei, încă prizonier.
În cursul serii, coordonatorul israelian pentru ostatici, Gal Hirsch, s-a întâlnit cu trimisul special american pe această temă, Roger Carstens, şi se fac "eforturi pentru eliberarea ostaticilor", au precizat autorităţile israeliene, fără a da detalii.
Războiul dintre Israel şi Hamas a fost declanşat de un atac sângeros fără precedent comis de mişcarea islamistă palestiniană în Israel la 7 octombrie, soldat cu 1.200 de morţi, majoritatea civili, potrivit autorităţilor israeliene.
Potrivit guvernului Hamas, peste 15.000 de persoane, dintre care peste 6.150 cu vârste sub 18 ani, au murit în lovituri israeliene de la începutul ostilităţilor.
Semiluna Roşie palestiniană a declarat sâmbătă că a primit primele "camioane cu ajutoare" de la sfârşitul armistiţiului, prin terminalul egiptean de la Rafah, punctul de trecere a frontierei cu Gaza.
Nevoile sunt imense în acest teritoriu supus unui "asediu total" de către Israel, unde mai mult de jumătate din locuinţe au fost avariate sau distruse şi unde 1,7 milioane de persoane - dintr-o populaţie de 2,4 milioane - au fost strămutate din cauza războiului, potrivit ONU.
Oraşul Khan Yunis, în sudul Gaza, unde s-au refugiat unele dintre aceste persoane strămutate, a fost ţinta unor bombardamente israeliene masive sâmbătă. Spitalul local Nasser a avut "1.000 de pacienţi sâmbătă, de peste trei ori mai mult decât capacitatea sa", a subliniat, pe X, şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, afirmând că "nu a găsit cuvinte suficient de puternice pentru a ne exprima îngrijorarea faţă de ceea ce vedem".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
