Iranul începe luni un un proces împotriva Statelor Unite la Curtea Internaţionalăde Justiţie (CIJ), cu scopul de a încerca să pună capăt reimpunerii sancţiunilor americane - înfruntarea pe tema ambiţiilor nucleare ale Teheranului luând astfel o întorsătură judiciară, relatează AFP.
În iulie, Iranul a angajat o procedură contra Statelor Unite la CIJ - principalul organ judiciar al ONU, cu sediul la Haga -, după decizia lui Donald Trump de a consolida sancţiuni impuse Republicii islamice.
Preşedintele american a anunţat, în mai, retragerea ţării sale din acordul internaţional în dosarul nuclear iranian încheiat în 2015 la Viena, în virtutea căruia sancţiunile au fost suspendate.
Primul val al acestor sancţiuni, lansat la începutul lui august, va fi urmat pe 5 noiembrie de alte măsuri vizând sectorul petrolier şi al gazelor naturale, care deţin un rol capital în economia iraniană.
Teheranul doreşte ca judecătorii CIJ să dispună ca Statele Unite ”să pună capăt fără întârziere” acestor măsuri. Republica islamică susţine că reimpunerea sancţiunilor încalcă multiple dispoziţii ale tratatului americano-iranian din 1955.
Curtea urmează să se pronunţe asupra suspendării provizorii a sancţiunilor cerute de Iran în două luni de la începutul audierilor, care se deschidee luni. O decizie finală în dosar ar putea să necesite ani de zile.
”ASEDIU ECONOMIC”
Potrivit Teheranului, reimpunerea unor sancţiuni americane are un impact negativ asupra economiei ţării, iar rialul iranian s-a depreciat aproape pe jumătate din aprilie.
Numeroase companii - inclusiv giganţii francezi Total, Peugeot şi Renault şi germani Siemens şi Daimler - şi-au anunţat încetarea activităţii în Iran din cauza sancţiunilor.
”Statele Unite supun Iranul unui asediu economic, cu toate consecinţele dramatice pe care le presupune acest lucru pentru populaţia iraniană asediată”, a apreciat Teheranul în reclamaţia sa adresată CIJ.
Retragerea unilateraă a Statelor Unite din acordul în dosarul nuclear iranian, în care Iranul se angaja să nu caute niciodată să se doteze cu arma atomică, a fost dezaprobată de mai multe mari puteri.
”Poziţia Iranului este consolidată mulţumită susţinerii a numeroase state europene, iar unul dintre obiective este să se denunţe în mod public faptele Statelor Unite”, a declarat Eric De Brabandere, un profesor de ”Reglementarea diferendelor internaţionale” la Universitatea din Leiden.
Afacerile judiciare ale Iranului generează, aşadar, ”o anumită publicitate”, a declarat el pentru AFP.
”ACTIVITĂŢI NEFASTE”
Donald Trump consideră că sancţiunile vizează să ”intensifice presiunea” asupra regimului iranian, pentru a-şi ”schimba comportamentul”, mai ales în privinţa programului său balistic, şi toate ”activităţile (sale) nefaste”.
Trump s-a declarat, însă, ”deschis” unui nou acord în dosarul nuclear cu Iranul.
Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, i-a răspuns săptămâna trecută că nu va exista ”nici război şi nici negocieri cu Statele Unite”, punând capăt speranţelor unei înţelegeri.
CIJ urmează să înceapă să examineze pe 8 octombrie altă plângere depusă de Iran împotriva Statelor Unite, în 2016, cu privire la blocarea unor active iraniene în valoare de aproximativ două miliarde de dolari.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
