Iranul şi-a redus marţi angajamentele internaţionale în domeniul nuclear, anunţând reluarea, într-o uzină subterană, a activităţilor de îmbogăţire uraniului suspendate până acum, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Această măsură, dezvăluită de către preşedintele Hassan Rohani, intervine la o zi după expirarea unui ultimatum dat de Teheran partenerilor săi din Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian să-l ajute să ocolească consecinţele retragerii Statelor Unite din acest pact în 2018.

Ea corespunde celei de a patra faze a planului reducerii angajamentelor iraniene în domeniul nuclear, lansat în mai ca o ripostă faţă de retragerea unilaterală americană.

Prin această politică, Teheranul intenţionează să exercite presiuni asupra partenerilor săi care fac în continuare parte din acord - Franţa, China, Regatul Unit, Rusia, Statele Unite şi Germania -, pentru ca acestea să îl ajute să ocolească sancţiunile reimpuse de Washington în urma ieşirii din pact şi care-i asfixiază economia.

Afirmând că ”înţelege îngrijorările” Republicii islamice faţă de sancţiunile americane, consolidate cu regularitate, Kremlinul a subliniat că ”observă cu îngrijorare evoluţia situaţiei”.

Parisul şi Uniunea Europeană (UE) au îndemnat Teheranul să revină asupra deciziei sale care, apreciază Quai d'Orsay, este ”contrară Acordului” de la Viena.

Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a îndemnat Iranul ”să nu ia noi măsuri care ar submina şi mai mult” acest pact.

UE consideră că fiecare reducere suplimentară a angajamentelor iraniene face ”mai dificilă” salvarea acordului, validat printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU.

MĂSURI ”REVERSIBILE”

Potrivit lui Rohani, Iranul îşi va relua activităţile de îmbogăţire a uraniului în uzina sa subterană de la Fordo, situată la aproximativ 160 de kilometri sud de Teheran, pe care le-a suspendat în virtutea Acordului de la Viena.

Potrivit acestui text, Iranul dispune la Fordo de 1.044 de centrifuge din prima generaţie, IR-1, care se învârtesc în gol sau sunt oprite.

”Începând de mâine (miercuri), vom începe să injectăm gaz (hexaflorură de uraniu) la Fordo”, a anunţat el, referindu-se la procedeul folosit în vederea producerii uraniului îmbogăţit în izotop 235 cu ajutorul acestor maşini.

Rohani a precizat că orice activităţi nucleare ale Iranului rămân sub controlul Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA),. Republica islamică este supusă celui mai strict regim de inspecţie pus vreodată la punct de acest organ ONU.

La Viena, Teheranul a acceptat să-şi reducă în mod drastic activităţile nucleare - cu scopul de a le garanta caracterul exclusiv civil - în schimbul ridicării unei părţi a sancţiunilor internaţionale.

Reimpunerea sancţiunilor americane privează Iranul de beneficiile pe care spera să le obţină de pe urma acordului şi a aruncat economia iraniană într-o recesiune gravă.

Rohani a dat asigurări că măsurile luate de ţara sa sunt ”reversibile” şi că Teheranul rămâne pregătit să revină la aplicarea completăa angajamentelor pe care şi le-a asumat imediat ce celalte părţi şi le respectă pe ale lor, luând măsuri concrete care să-i satisfacă cerinţele.

Iranul cere mai ales să poată să-şi exporte petrolul şi ca sistemul său financiar să poată ieşi din izolare la care-l supun sancţiunile americane.

Până acum, europenii, China şi Rusia s-au dovedit incapabili să ajute Teheranul să ocolească aceste sancţiuni.

”IMPUNEREA AVANTAJULUI”

Teheranul rămâne angajat în ”negocierile în culise pe care le purtăm cu anumite ţări” în vederea găsirii unei soluţii, a declarat Rohani, referindu-se la eforturile depuse de Franţa într-o încercare de ieşire din impas.

Ellie Geranmayeh, o specialistă în Iran la Consiliul European al Relaţiilor Internaţionale, apreciază că măsura anunţată de Teheran vizează ”să-i impună avantajul în dicuţii viitoare”.

”Aceasta nu este o tentativă de apropiere de arma nucleară”, scrie ea pe Twitter, notând că AIEA ”îşi continuă inspecţiile invazive”.

Din mai, Iranul a început să producă uraniu îmbogăţit la un nivel superior plafonului de 3,67%, prevăzut de Acordul de la Viena, şi a depăşit limita de 300 de kilogramepe pe care acesta o impune stocurilor sale de uraniu slab îmbogăţit.

Republica islamică a introdus în producţie centrifuge avansate, în pofida faptului că acordul o autorizează să producă uraniu îmbogăţit doar cu un număr limitat de centriguge de tip IR-1.

Luni, Teheranul a anunţat că şi-a accelerat ritmul producerii de uraniu slab îmbogăţit în ultimele dpuă luni şi că obţine deja cinci kilograme pe zi.

Iranul se limitează, însă, să producă uraniu îmbogăţit la un nivel de cel mult 4,5% - foarte departe de nivelul de 90% necesar în vederea unei utilizări militare.

Înaintea punerii în aplicare a Acordului de la Viena, Teheranul îmbogăţea uraniu la nivelul de 20%.

Potrivit ultimelor date oficiale iraniene, chiar şi folosind cele 1.044 de centrifuge suplimentare de la Fordo, capacitatea totală instalată a centrifugelor iraniene rămâne inferioară celei de dinainte de acord.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.