Iranul a arestat opt persoane suspectate de legături cu CIA şi implicate în manifestaţii recente declanşate de o scumpire a benzinei şi marcate de violenţe sângeroase, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Autorităţile iraniene acuză Statele Unite şi Israelul, inamice jurate ale Teheranului, de faptul că se află la originea acestor tulburări în manifestaţii izbucnite la 15 noiembrie.

Ele au blocat Internetul a doua zi şi au anunţat că au restabilit ordinea după câteva zile.

Organizaţia nonguvernamentală (ONG) de apărarea drepturilor omului Human Rights Watch (HRW) a acuzat miercuri că puterea a ”disimulat deliberat” bilanţul morţilor şi arestărilor în reprimarea manifestaţiilor, care au cuprins zeci de oraşe.

”FORMATE ÎN DIVERSE ŢĂRI”

Amnesty International a anunţat săptămâna aceasta că ”143 de manifestanţi (au fost) ucişi”.

Orgaizaţii de apărarea drepturilor omului au evocat până la 7.000 de arestări, potrivit HRW.

Autorităţile au confirmat moartea a cinci persoane - patru membri ai forţelor de ordine ucişi de ”răzvrătiţi” şi un civil - şi au anunţat aproximativ 500 de arestări, între care 180 de ”capi” ai contestării.

Miercuri seara, agenţia oficială iraniană de presă Irna a anunţat arestarea a opt persoane ”cu legături cu CIA”.

”Anumite elemente care au încercat să culeagă informaţii despre revolte recente şi să le trimită în afara ţării au fost identificate şi arestate”, a precizat agenţia, citând conducerea Departamentului de contraspionaj de la Ministerul Informaţiilor.

Şase persoane sunt suspectate de faptul că au ”participat la revolte şi au dat ordine”, potrivit irna, care nu dezvăluie identitatea acestor persoane.

Alte două persoane sunt acuzate de faptul că au încercat să culeagă informaţii şi să le transfere în străinătate”, potrivit aceleiaşi surse.

Potrivit Irna, ”ele au fost formate toate în diverse ţări cu privire la miodul de a culege informaţii (...) în calitate de jurnalişti-cetăţeni”.

Statele Unite, inamicul jurat al Iranului, au anunţat marţi că au primit mii de mesaje din Republica islamică pe tema manifestaţiilor, inclusiv fotografii şi înregistrări video, după ce au lansat un apel ca iranienii să sfideze restricţionările Internetului.

”Am primit, până acum, aproape 20.000 de mesaje, video, fotografii, note cu privire la abuzuri ale regimului prin intermediul serviciului de mesagerie telegram”, a declarat secretarul de Stat american Mike Pompeo, referindu-se la aplicaţia criptată.

În cursul manifestaţiilor, staţii de alimentare cu carburant, centre comerciale, moschei şi clădiri publice au fost incendiate sau atacate, potrivit presei locale.

”COMPLOT”

Amploarea reprimării este, cu toate acestea, neclară, din cauza blocării Internetului de către autorităţi.

Accesul la Internet a revenit, în ultimele zile, iar reţeaua mobilă, până acum blocată potrivit NetBlocks - care supraveghează libertatea accesului la Internet în lume - era pe cale să redevină accesibilă puţin câte puţin.

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat miercuri că ţara sa a dejucat ”un complot foarte periculos”.

El a recomandat Basij - un corp de voluntari islamişti care pot acţiona ca supleanţi ai forţelor de ordine - să menţină o prezenţă în toate provinciile din ţară şi să păstreze un pas înainte în faţa ”inamicului”.

Numărul unu iranian şi-a exprimat de asemenea, pe Twitter, ”profunda recunoştinţă” faţă de naţiunea iraniană, într-un mesaj însoţit de imagini de la o mare manifestaţie proguvernamentală care a avut loc luni la Teheran, la apelul autorităţilor.

După retragerea americană în aki 2018 din Acordul de la Viena în dosarul nuclear iranian, administraţia lui Donald Trump poartă o ”campanie a presiunii maxime” împotriva Iranului, pe care-l acuză de faptul că ar căuta să se doteze cu arma atomică şi că exercită o influenţă ”destabilizatoare” în regiune.

Manifestaţiile împotriva scumpirii surprinzătoare a benzinei s-au desfăşurat într-o ţară afectată de o criză economică agravată de restabilirea şi înăsprirea sancţiunilor economice impuse de Statele Unite din 2018.

Aceste sancţiuni împiedică Iranul, o ţară membră a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEP), să-şi vândă petrolul în străinătate, una dintre principalele sale surse de venit.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.