Iranul a acuzat luni Statele Unite de amestec în afacerile sale interne, după ce ce Washingtonul şi-a exprimat susţinerea faţă de manifestaţii împotriva ceşterii preţului benzinei, marcate de violenţe soldate cu cel puţin doi morţi, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În cel puţin 25 de oraşe au avut loc violenţe de la începutul manifestaţiilor, vineri, izbucnite la câteva ore după anunţarea unei reforme a sistemului subvenţionării carburantului la pompă de care beneficiau cele mai defavorizate straturi ale populaţiei.

Catalogaţi ”răzvrătiţi” de către autorităţi, contestatarii au blocat anumite axe de circulaţie, au incendiat bănci şi edificii publice. Un civil şi un poliţist au fost ucişi în violenţe, potrivit agenţiilor iraniene de presă.

Un lucru rar, televiziunea publică a difuzat imagini în care apar tineri mascaţi, pe străzi pline de tot felul de fragmente, pe cale să incendieze clădiri publice.

Potrivit unor informaţii difuzate de agenţii locale, 40 de persoane au fost arestate la Yazd (centru), iar 180 în provincia Khuzestan (sud-vest), de la începutul tulburărilor.

Reacţionând faţă de un mesaj al secretarului de Stat american Mike Pompeo, care afirma sâmbătă că Statele Unite sunt alături de ”poporul iranian”, Ministerul de Externe de la Teheran denunţă ”exprimarea susţinerii (...) americane faţă de un grup de revoltaţi”. Ministerul ”condamnă aceste declaraţii (...) intervenţioniste” şi ”ipocrite”.

Casa Albă îşi exprima diminică susţinerea ”iranienilor în manifestaţiile lor paşnice” şi a condamnat ”folosirea forţei şi restricţiile comunicaţiilor”, dar şi derivele unei puteri care, apreciază Washingtonul, şi-a ”abandonat poporul”,

Statele Unite şi Iranul sunt inamice jurate. Retragerea unilaterală a Statelor Unite, în 2018, din Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nculear iranian şi restabilirea unor sancţiuni dure americane impuse Teheranului au aruncat economia iraniană într-o recesiune violentă.

INTERNET LARG INACCESIBIL

Situaţia din Iran rămânea fosrte dificil de evaluat în întreaga ţară, din cauza cenzurii (black-out), iar Internetul era luni larg inaccesibil, după mai bine de 24 de ore de restricţii.

Citând o ”sursă guvernamentală”, agenţia de presă Fars, apropiată conservatorilor, a anunţat că era în continuare dificil să se spună când urmează să fie ridicate restricţiile impuse Internetului.

Doar accesul la webul iranian era posibil, pe telefonul mobil, iar numeroase linii fixe erau întrerupte.

Anunţată vineri de Guvern, măsura de la originea tulburărilor prevede ca preţul benzinei, foarte subvenţionată, să crească cu 50%, de la 10.000 la 15.000 de riali (11 eurocenţi) pentru primii 60 de litri achiziţionaţi în fiecare lună.

Preţul unui litru - după depăşirea acestei cantităţi, se triplează la 30.000 de riali.

Autorităţile dau asigurări că veniturile astfel obţinute sunt în beneficiul celor 60 de milioane de iranieni cel mai puţin favorizaţi dintr-o populaţie totală de 83 de milioane de locuitori.

Aceste manifestaţii ale furiei populare au loc cu câteva luni înaintea alerilor legislative, prevăzute în februarie.

”NIMENI SĂ NU AJUTE CRIMINALII”

Duminică, preşedintele Hassan Rohani a afirmat că statul, în faţa ”revoltei”, ”nu trebuie să autorizeze insecuritatea în societate”.

El a justitifcat din nou creşterea preţului carburantului arătând că statul nu are altă soluţie pentru a ajuta mai bine ”familiile al căror venit mediu şi mic suferă din cauza situaţiei economice create de sancţiunile” americane.

Fondul Monetar internaţional (FMI) estimează că PIB-ul Iranului ar urma să se contracte cu 9,5% anul acesta, după un recul de 4,8% în 2018.

Inflaţia antrenată de prăbuşirea rialului în faţa marilor devize de schimb, atinge în mod oficial 40%.

Susţinând creşterea preţului benzinei, liderul suprem iranian Ali Khamenei a condamnat, duminică, acte de violenţă comise de protestatari şi a deplâns faptul că ”unii şi-au pierdut viaţa” în această agitaţie.

Anumite entităţi care se opun puterii ”se bucură” de aceste tulburări, a declarat el, cerând ca ”nimeni să nu ajute aceşti criminali”.

”A distruge şi a da foc (unor bunuri) nu este (o reacţie) a unei persoane normale, ci a unui huligan”, a denunţat Ali Khamenei.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.