Şeful diplomaţiei germane Heiko Maas efectuează miercuri o vizită la Ierusalim - prima vizită a unui demnitar străin de când a intrat în funcţie un nou Guvern israelian, care caută să atenueze reacţia Europei faţă de controversatul său proiect de a anexa părţi ale Cisiordaniei ocupate, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

La 1 iulie - ziua în care Germania preia preşedinţia semestrială a Consiliului European -, premierul israelian Benjamin Netanyahu ar putea să prezinte foaia de parcurs în vederea punerii în aplicare a ”planului Trump” de pace în conflictul israeliano-palestinian.

Anunţat la sfârşitul lui ianuarie la Washington, acest proiect prevede anexarea de către Israel a coloniilor israeliene, a Văii Iordanului din Cisiordania ocupată şi înfiinţarea unui stat palestinian pe un teritoriu redus.

UE se opune acestui plan şi cere Guvernului israelian să renunţe la anexare, subliniind că această colonizare este contrară dreptului internaţional.

La Ierusalim, un oraş disputat, unde se află sediul Guvernului israelian, ideea nu este de a converti Germania la poziţia israeliană, ci de a evita o reacţie prea dură a Europei.

Washingtonul este primul aliat al statului evreu, însă Bruxellesul este primul său partener de afaceri, iar schimburile comerciale au depăşit 30 de miliarde de euro anul trecut, potrivit unor date europene.

”Aceasta este prima vizită după intrarea în funcţiune a noului Guvern (la jumătatea lui mai). Este un simbol al relaţiei puternice şi unice între Israel şi Germania şi un simbol al prieteniei persoanle dintre Heiko şi Israel”, subliniază Avi Nir, şeful secţiei însărcinate cu Europa la Ministerul israelian de Externe.

EUROPA VERSUS ANEXARE

Dincolo de aceste plecăciuni, Israelul încearcă să-şi ralieze, dacă nu să îndulcească poziţia Europei în dosare sensibile în Orientul Mijlociu, în frunte cu problema palestiniană.

În cazul în care statul evreu anexează coloniile din Cisioordania ocupată, în care locuiesc 450.000 de colonişti printre peste 2,7 milioane de palestinieni, ce vor face statele membre UE? Vor sancţiona Israelul? Vor recunoaşte o Palestină independentă? Sau vor tărăgăna?

”O asemenea decizie nu poate rămâne fără răspuns”, a avertizat şeful diplomaţiei franceze Jean-Yves Le Drian, fără să prezinte strategia Parisului.

”Credem că unele ţări din cadrul UE iau în calcul să recunoască un stat palestinian (...), însă noi credem că Germania, inclusiv în cazul unei anexări, nu va recunoaşte un stat plaestinian şi nu va susţine sancţionarea Israelului”, apreciază un oficial israelian.

O anexare ”probabil că va afecta puternic relaţii între Germania şi Israel, cel puţin pe termen scurt, însă (...) este important să păstrăm canale de comunicare deschise”, precizează el.

În prima sa vizită în afare Europei de la începutul pandemiei covid-19, Heiko Maas se întâlneşte cu omologul său israelian Gabi Ashkenazi, iar apoi cu Benjamin Netanyahu şi ministrul Apărării Benny Gantz.

El se duce apoi cu avionul în Iordania - fără să treacă pe la Ramallah, sediul Autorităţii Palestiniene -, din cauza ”timpului puţin” pe care-l are pentru vizita sa şi a măsurilor împotriva covid-19, au anunţat Berlinul şi Ierusalimul.

Heiko Maas urmează să discute cu premierul palestinian Mohammed Shtayyeh de la Amman, unde se întâlneşte cu ministrul iordanian de Externe Ayman Safadi, care a lansat deja o punere în gardă contra anexării.

IRAN/HEZBOLLAH

Alt dosar pe agenda vizitei este cel al Iranului şi aliatului său libanez Hezbollah, inamicii Israelului.

Berlinul face parte dintre semnatarii europeni, alături de Paris şi Londra, ai Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, care prevede un mecanism de reimpunerea sancţiunilor Iranului în cazul încălcării pactului.

Or stocul de uraniu îmbogăţit iranian continuă să crească, iar Teheranul insistă să blocheze inspecţii la două instalaţii, a anunţat vineri Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA).

În acest context, Israelul îi îndeamnă pe europeni să urmeze exemplul Statelor Unite şi să reimpună ”sancţiuni zdrobitoare” Iranului.

Berlinul a impus la sfârşitul lui aprilie interzicerea pe teritoriul german a activităţilor nu doar militare, ci şi politice, ale Hezbollahului.

În surdină, oficiali israelieni acuză Franţa, o putere istorică în Liban, de blocarea rezoluţiilor europene împotriva Hezbollah, ceea ce împinge, afirmă ei, state europene să se doteze cu măsuri proprii împotriva mişcării şiite.

În contextul în care Libanul are nevoie de un ajutor internaţional pentru a ieşi din naufragiul economic în care se află, consideră International Crisis Group, Israelul vrea ca orice ajutor să fie acordat în schimbul unor reforme care să reducă influenţa Hezbollahului, au declarat pentru AFP surse israeliene.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.