Un purtător guvernamental de la Berlin a declarat vineri după-amiază că solidaritatea trebuie să fie reciprocă între ţările UE, după ce Budapesta a solicitat preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, să acopere jumătate din cheltuielile pentru măsurile de securitate de la graniţa Ungariei, care au reuşit să potolească criza migratorie din Europa Centrală, scrie Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

 

”Salutăm faptul că Ungaria cere solidaritate şi recunoaşte solidaritatea drept un principiu european. Dar solidaritatea este un drum cu două sensuri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului Merkel, Steffem Seibert.

Reacţia acestuia vine la doar o zi după ce premierul de la Budapesta, Viktor Orban, i-a solicitat preşedintelui Comisiei Europene, o finanţare de 400 de milioane de euro pentru a acoperi costurile implicate de măsurile de securitate de la graniţele maghiare, care au reuşit să domolească fluxul de migranţi din Europa Centrală şi Vestică.

Printre aceste măsuri de securitate se numără şi controversatele garduri de sârmă ghimpată, ridicate de autorităţile maghiare la graniţa cu Serbia şi Croaţia pentru a limita numărul migranţilor care fug din calea războiului şi foametei din Africa şi Orientul Mijlociu.

Anterior, şeful cabinetului premierului maghiar a argumentat că Ungaria, care a desfăşurat forţe poliţieneşti, trupe militare şi a ridicat garduri de sârmă ghimpa, îi apără pe ”toţi cetăţenii Europeni de valul de migranţi ilegali” şi a subliniat că este momentul ca UE să ajute autorităţile maghiare aşa cum a făcut în cazul Italiei, Greciei şi Bulgariei.

Politica migratorie a generat diviziuni adânci în ultimii doi ani între statele membre, după ce sute de mii de migranţi au ajuns în valuri în Europa, în special din zonele de conflict din Africa şi Orientul Mijlociu.

În ceea ce priveşte solidaritatea reciprocă, purtătorul de cuvânt guvernamental de la Berlin a atras atenţia asupra refuzului Budapestei de a accepta cotele obligatorii de migranţi impuse în urmă cu doi ani de către Bruxelles pentru a limita presiunea migratorie din Italia şi Grecia.

De asemenea, solicitarea vine cu doar câteva zile înainte de o decizie crucială a Curţii Europene de Justiţie cu privire la procedura legală lansată de Ungaria şi Slovacia pentru a bloca relocarea prin cotele obligatorii de migranţi impuse de Bruxelles.

Există o şansă ridicată ca magistraţii să declare inadmisibilă procedura legală lansată de Budapesta şi Bratislava, după ce avocatul general de la CJUE, Yves Bot, a respins argumentele procedurale prezentate de autorităţile maghiare şi slovace, care au argumentat că respectivele cote obligatorii sunt ilegale la nivelul UE.

Ungaria şi Slovacia vor ca magistraţii europeni să anuleze schema de relocare a migranţilor, care impune fiecărui stat membru să găzduiască un număr de migranţi pentru a uşura presiunea migratorie din Grecia şi Italia.

În iunie, reprezentanţii Comisiei Europene au lansat o procedură legală împotriva Poloniei, Ungariei şi Cehiei, după ce cele trei ţări au refuzat să primească solicitanţii de azil distribuiţi prin schema de relocare de la nivelul UE.

Premierul Orban s-a dovedit unul dintre cei mai antiimigraţionişti lideri europeni. De asemenea, retorica sa antiimigraţionistă s-a dovedit pe placul alegătorilor conservatori şi formaţiunea sa conduce detaşat în sondaje înainte de alegerile parlamentare programate în aprilie 2018 la Budapesta.

În 2015, sute de mii de migranţi care fugeau din calea războiului şi a sărăciei au trecut prin Ungaria în drumul lor din Orientul Mijlociu şi Africa spre ţările vestice din Europa.

Însă, în prezent au rămas mai puţin de 700 de migranţi în ţara vecină, dintre care 430 sunt ţinuţi închişi în două tabere puternic păzite din apropiere de graniţa cu Serbia.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.