Preşedintele autoproclamat al Venezuelei Juan Guaido îşi prezenta joi planul economic în vederea scoaterii ţării din criză, consolidat de susţinerea Parlamentului European (PE), care sporeşte presiunea asupra Guvernului lui Nicolas Maduro, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Într-o rezoluţie propusă în comun de principalele grupuri politice din PE, eurodeputaţii l-au recunoscut pe Guaido ”ca preşedinte interimar legitim al Republicii bolovariene a Venezuelei” şi au îndemnat toate statele membre ale Uniunii Europene (UE) să facă la fel.

De asemenea, doi jurnalişti francezi şi trei jurnalişti de la agenţia spaniolă EFE - un reporter spaniol, o graficiană video columbiană şi un fotograf columbian - au fost eliberaţi joi, în vederea expulzării, au declarat surse oficiale pentru AFP.

Pierre Caillé şi Baptiste des Monstiers, care lucrează pentru emisiunea "Quotidien" a jurnalistului şi animatorului Yann Barthè la postul francez TMC, ”uşuraţi şi un pic obosiţi”, ”sunt bine şi vor părăsi Venezuela în câteva ore”, preciza amabsadorul Franţei Romain Nadal.

Agenţia EFE anunţa, cu un pic înainte, eliberarea celor trei salariaşi ai săi.

Doi jurnalişti chilieni au fost expulzaţi, de asemenea, miercuri.

Arestările acestor trimişi speciali au avut loc cu puţin înaintea unei noi manifestaţii, sâmbătă, la apelul opoziţiei, care cere un Guvern de tranziţie şi organizarea unor alegeri generale libere.

Nicolas Maduro şi susţinătorii săi ”nu vor putea să împiedice lumea să afle ce se petrece în Venezuela”, a reacţionat pe Twitter Juan Guaido, în vârstă de 35 de ani, care a îndepărtat ipoteza unui război civil în ţara sa.

FĂRĂ ”RĂZBOI CIVIL”

”Riscul unui război civil nu există, spre deosebire de ceea ce vor unii să creadă sau sugerează. De ce? Pentru că 90% din populaţie vrea o schimbare”, a dat el asigurări într-un interviu publicat în ediţia de joi a cotidianului spaniol El Pais.

Cel care s-a proclamat la 23 ianuarie şef al statului interimar şi prezidează  Adunarea Naţională venezueleană a început să-şi expună planul în vederea scoaterii ţării din criza care determină milioane de venezueleni să emigreze.

”Vom lucra să stabilizăm economia, să răspundem imediat urgenţei umanitare, să restabilim serviciile publice şi să depăşim sărăcia”, a anunţat el pe Twitter. ”Noi ştim cu s-a jungem acolo”, a adăugat acest deputat social-democrat.

Hotărât să ocupe şi el teren, preşedintele Maduro a convocat presa.

Juan Guaido a avertizat însă cu privire la ”riscul violenţei” din partea lui ”Maduro şi a regimului său”, care folosesc forţele speciale de poliţie şi ”paramilitarii”.

Riscul unor tulburări civile este într-adevăr mare în această ţară cu 32 de milioane de locuitori, una dintre cele mai violente din lume. Mai ales că cele două tabere au anunţat manifestaţii sâmbătă, ceea ce riscă să conducă la confruntări.

De la începutul mobilizării, la 21 ianuarie, aproximativ 40 de persoane au fost ucise, iar alte peste 850 arestate, potrivit ONU.

ARMATA ATOTOPUTERNICĂ

Juan Guaido şi-a reiterat apelul adresat atotputernicei armate venezuelene de a nu-l recunoaşte pe Nicolas Maduro ca preşedinte.

”Sunt convins că, la un moment dat (...), armata va sfârşi prin a-şi manifesta în bloc nemulţumirea şi va profita de această oportunitate pentru a se plasa de partea Constituţiei. Şi nu doar numai pentru că noi propunem amnistie şi garanţii”.

Ţara cu resurse petroliere imense, odinioară cea mai bogată din America Latină, a clacat economic, iar locuitorii ei suferă de grave penurii de alimente şi medicamente, dar şi de o inflaţie galopantă (10.000.000% în 2019 potrtivit FMI), ceea ce condus la prăbuşirea popularităţii preşedintelui socialist.

”Condiţiile îi sunt favorabile lui Guaido, cu o susţinere internaţională decisivă condusă de Statele Unite”, pe care Nicolas Maduro le acuză că orchestrează o lovitură de stat, declarăpentru AFP analistul Carlos Romero. ”Iar agravarea crizei economice joacă, de asemenea, un rol”, apreciază el.

Necunoscut marelui public în urmă cu o lună, Juan Guaido s-a autoproclamat preşedinte interimar săptămâna trecută, invocând o vacanţă a puterii, întrucânt opoziţia consideră că al doilea mandat al şefului statului, pe care Maduro l-a început la 10 ianuarie, este ilegitim, întrucât provine din alegeri frauduloase.

Şase state membre UE - Spania, Franţa, Germania, regatul Unit, Olanda şi Portugalia - i-au dat preşedintelui Maduro ultimatum până duminică să convoace alegeri, ameninţând că altfel îl vor recunoaşte pe adversarul său. Însă, până în prezent, el pare să respingă pur şi simplu aceste ameninţări.

În paralel, presiunea Statelor Unite este tot mai puternică pe zi ce trece, prin sancţiuni financiare menită să asfixize Guvernul şi prin ameninţări repetate.

”Lupta pentru libertate a început”, a scris pe Twitter Donald Trump, după o zi de manifestaţii, miercuri, după ce l-a sunat miercuri dimineaţa pe Guaido, pentru a-l încuraja. Cei doi s-au pus ”de acord să rîmână în contact regulat, pentru a susţine întoarcerea la stabilitate a Venezuelei”.

Maduro şi-a intensificat, la rândul său acuzaţiile. El a declarat, la un miting, în faţa unor tineri venezueleni, ”voi vreţi să guverneze o marionetă a «gringos» în Venezuela?”.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.