Gruparea Statul Islamic (SI) rămâne o forţă ”puternică” în Afganistan, avertizează într-un interviu acordat AFP diplomatul american de cel mai înalt rang la Kabul, care impută SI un atentat recent în care au fost ucise zeci de adolescente, în apropierea unei şcoli, în capitala afgană.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Însă talibanilor le atribuie însărcinatul cu afaceri american Ross Wilson intensificarea violenţelor în Afganistan şi îi acuză de încălcarea angajamentelor pe care şi le-au asumat în cadrul unor negocieri de pace, în timp ce trupele americane îşi continuă retragerea.

”SI rămâne aici o forţă puternică, unul dintre numeroasele motive pentru care continuăm să le furnizăm autorităţilor afgane un ajutor în domeniul securităţii şi luptei împotriva terorismului”, declară în acest inteviu acordat luni AFP Wilson.

El impută SI atentatul de la 8 mai, lângă o şcoală de fete din Kabul, care s-a soldat cu peste 50 de morţi, dar şi un atentat la o moschee, la periferia Kabului, soldat vineri cu 12 morţi.

SI a revendicat atacul de la moschee, dar nu şi pe cel de şcoală.

”ECOSISTEM AL TERORISMULUI”

”Atentatul de la şcoală şi cel de la moschee, câteva zile mai târziu, au părut mai degrabă în mod clar drept opera aşa-zisului Stat Islamic”, a declarat el, adăugând că elemente Al-Qaida continuă să opereze, de asemenea, în această ţară.

”Asta nu înseamnă a exonera pe cineva, şi mai ales nu pe talibani, de violenţe în care sunt în mod direct implicaţi sau ecosistemul de terorism şi violenţă în care ei rămân profund, profund complici”, adaugă el.

În pofida unor dezminţiri talibane şi unor revendicări SI, Guvernulafgan atribuie adesea violenţe vizând civili talibanilor, susţinând că SI se află în derută de doi ani în fostul său bastion, provincia Nangarhar (est).

Organizaţia jihadistă a ţinut prima pagină în 2014, apărând în zone vaste în provinciile Nangarhar şi Kunar (nord-est). Susţinătorii săi au revendicat apoi atentate până la Kabul, în timp ce SI era atacat de forţe americane, afgane şi chiar de talibani.

Americanii şi NATO au început la 1 mai o retragere finală, care urmează să se încheie lamarcarea a 20 de ani de la atentatele de la 11 septembrie 2001. Însă acest proces a fost marcat de o reintensificare a violenţelor între talibani şi Guvernul afgan.

Wilson îi acuză pe talibani de faptul că au lansat, în ultimele luni, ofensive ”importante” împotriva forţelor afgane şi civililor, ”luându-i ca ţintă în pieţe şi într-o serie de oraşe din ţară”.

”NICIUN SENS”

Însărcinatul cu afaceri, care s-a aflat anterior în post în Rusia şi în Turcia, consideră această violenţă ”nejustificată”, în măsura în care talibanii sunt angajaţi în negocieri de pace cu Kabulul, în pofida faptului că acestea se află într-un punct mort.

”Suntem profund dezamăgiţi de comportamentul talibanilor şi de continuarea acestor violenţe, cu adevărat nejustficate, împotriva afganilor”, declară Wilson.

”Acest lucru n-are niciun sens (...), mai ales când eşti angajat într-un proces politic”.

Însă diplomatul, care s-a instalat la Kabul în 2020, dă asigurări că Washingtonul continuă să creadă într-o soluţie paşnică.

”Ceea ce încercăm să facem acum este să promovăm această soluţie politică, care să conducă la un armistiţiu şi la o oprire permanentă a luptelor”, spune el.

Acesta pare un proiect îndepărtat multor analişti.

Talibanii, fără să fie foarte precişi în detalii, insistă asupra faptului că Afganistanul este necesar să redevină un emirat, condus de către un consiliu religios, ca atunci când se aflau ei la putere, în perioada 1996-2001.

Preşedintele afgan Ashraf Ghani a pregătit un plan care include un acord politic cu talibanii, un armistiţiu şi un scrutin prezidenţial.

Americanii susţin ideea unui Guvern interimar din care să facă parte talibanii.

În urma Acordului de la Doha între Statele Unite şi talibani, încheiat anul trecut, care a deschis calea unei retrageri americane, negocieri de pace între Kabul şi insurgenţi au început în septembrie, în Qatar. Însă nu s-a ajuns la vreun acord.

O Conferinţă specială era pevăzută la sfârşitul lui aprilie în Turcia în vederea unei relansări a negocierilor, însă ea a fost amânată pe termen nedeterminat în urma refuzului talibanilor de a participa la ea, în semn de protest faţă de întârzierea retragerii americane, prevăzuă îniţial la 1 mai.

”Este evident că ţara se va confrunta în continuare, timp de luni şi ani de zile, cu probleme dificile”, recunoaşte diplomatul american. ”Noi am fost clari în angajamentul nostru de a ne continua asistenţa în domeniul securităţii”, adaugă el.

”Nu plecăm nicăieri. Suntem aici”, conchide Ross Wilson.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.