Guvernul german a convenit miercuri să creeze un Consiliu Naţional de Securitate permanent, cu scopul de a planifica mai bine nevoile de securitate pe termen mediu şi lung ale ţării. Totodată, cabinetul german a adoptat un proiect de lege care va introduce serviciul militar voluntar, în contextul în care ţara încearcă să-şi consolideze apărarea din cauza preocupărilor de securitate generate de Rusia, relatează Reuters.
Noul organism de securitate, care înlocuieşte Consiliul Federal de Securitate şi Cabinetul de Securitate, a fost o promisiune centrală din programul electoral al cancelarului Friedrich Merz, reflectând sentimentul că Germania şi-a pierdut concentrarea asupra politicii de securitate în perioada de relativă pace din anii de după Războiul Rece.
„Este o măsură care trebuia luată de mult timp”, a declarat Stefan Mair, şeful grupului de reflecţie SWP. „Valoarea sa va rezida mai puţin în deciziile luate şi mai mult în asigurarea faptului că diferite ministere percep situaţia de securitate în acelaşi mod”, a explicat expertul.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Germania a fost luată prin surprindere de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, având rezervele de gaz pe jumătate goale, şi a fost nevoită să-şi reorienteze întreaga infrastructură energetică pentru a se îndepărta de Rusia.
Invazia rusă a determinat o introspecţie în cercurile politice germane, mulţi criticând guvernele anterioare pentru că au permis reducerea forţelor armate ale ţării după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991.
Noul consiliu de securitate, care va avea personal permanent în sediul Cancelariei lui Merz, are rolul de a răspunde ameninţărilor imediate şi de a planifica pentru noile riscuri care apar la orizont. Acesta va fi prezidat de Merz, ministrul finanţelor fiind adjunctul său. Miniştrii de externe, de interne, de justiţie, al economiei, al apărării, al dezvoltării şi digitalizării vor fi, de asemenea, membri permanenţi.
Numărul acestora poate fi suplimentat, ad hoc, cu reprezentanţi ai statelor germane, ai ţărilor aliate sau experţi ştiinţifici.
Germania este ultima dintre numeroasele ţări care au înfiinţat un comitet central de securitate după modelul Consiliului Naţional de Securitate al Statelor Unite, Marea Britanie fiind printre primele ţări care au urmat acest exemplu în 2010.
PROIECT DE LEGE PENTRU SERVICIUL MILITAR VOLUNTAR
Pe de altă parte, cabinetul german a adoptat miercuri un proiect de lege care va introduce serviciul militar voluntar, în contextul în care ţara încearcă să-şi consolideze apărarea naţională din cauza preocupărilor legate de securitate.
Textul deschide, totodatră, calea către reintroducerea recrutării obligatorii.
Ministerul Apărării speră că programul voluntar de şase luni va contribui la dublarea numărului de rezervişti instruiţi de la nivelul actual de aproximativ 100.000 şi că unii dintre voluntari vor continua să aibă o carieră în serviciul activ.
Proiectul de lege va avea probabil un parcurs dificil în parlament, punând la încercare angajamentul Germaniei de a consolida apărarea naţională în contextul ameninţărilor crescânde la adresa securităţii sale, după invazia Rusiei în Ucraina din 2022.
Germania a pus capăt programului anterior de serviciu militar obligatoriu în 2011 şi, de atunci, atinge cu greu obiectivele privind efectivele militare.
Ministrul Boris Pistorius doreşte să crească numărul soldaţilor în serviciu de la 180.000 la 260.000 până la începutul anilor 2030, pentru a îndeplini noile obiective ale NATO în materie de forţe armate şi pentru a consolida apărarea Germaniei - parte a unei creşteri planificate a cheltuielilor militare.
„Bundeswehr trebuie să crească”, a declarat Pistorius într-o conferinţă de presă miercuri. „Situaţia internaţională de securitate, mai ales atitudinea agresivă a Rusiei, face acest lucru necesar. Nu avem nevoie doar de o forţă bine echipată – suntem deja pe drumul cel bun. Dar avem nevoie şi de o armată puternică din punct de vedere al personalului. Numai atunci descurajarea în ansamblu va fi cu adevărat credibilă faţă de Rusia”, a explicat ministrul german al apărării.
Proiectul de lege prevede anumite obiective anuale de recrutare pentru noul sistem voluntar: de la 20.000 în 2026 la 38.000 în 2030.
Dacă aceste cifre nu sunt atinse, guvernul ar putea opta în schimb pentru reinstaurarea serviciului militar obligatoriu, sub rezerva aprobării parlamentare, conform ultimului proiect de lege.
Proiectul de lege actual conţine deja unele elemente obligatorii, toţi tinerii fiind obligaţi să completeze un chestionar online privind disponibilitatea şi abilităţile lor pentru serviciul militar după împlinirea vârstei de 18 ani, pentru a obţine o imagine de ansamblu mai bună asupra personalului potenţial disponibil.
Criticii, în special conservatorii cancelarului Friedrich Merz, spun că aprobarea Bundestagului ar putea întârzia reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Ei doresc ca proiectul de lege să declanşeze automat recrutarea în cazul neîndeplinirii obiectivelor.
Deputaţii din Partidul Social-Democrat (SPD) al lui Pistorius, partidul minoritar din coaliţia lui Merz, spun că prioritatea ar trebui să fie transformarea Bundeswehrului, forţele armate ale Germaniei, într-un angajator atractiv, mai degrabă decât revenirea la serviciul obligatoriu.
Ministerul Apărării a intensificat publicitatea regională, a organizat saloane de recrutare şi tabere de evenimente de grup şi a deschis noi centre de vizitare a trupelor în ultimii ani, în încercarea de a recruta mai mulţi soldaţi.
Forţele armate au raportat o creştere de 28% a numărului de recruţi, ajungând la peste 13.700 de persoane în plus între ianuarie şi sfârşitul lunii iulie, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce ministerul a numit cea mai mare creştere din ultimii ani.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
