Fostul preşedinte peruan Pedro Castillo, anchetat cu privire la o ”rebeliune” după ce a încercat să dizolve Parlamentul, urmează să rămână în detenţie provizorie timp de 18 luni, a hotărât Curtea Supremă peruană, în timp ce mii de susţinători ai acestuia continuă să manifesteze în ţară pentru a cere eliberarea sa din închisoare, relatează AFP.
Curtea Supremă a dat astfel câştig de cauză parchetului, care a evocat ”riscul unei fugi” în vererea de menţinere în detenţie a lui Pedro Castillo.
Pedro Castillo a încercat să se refugieze în Ambasada Mexicului, la Lima, după ce a fost destituit din funcţie, la 7 decembrie.
Fostul preşedinte de stânga radicală a fost încarcerat la 7 decembrie, în urma unei tentative eşuate de a dizolva Parlamentul, pe care adversarii săi au calificat-o drept o ”lovitură de stat” eşuată.
Parchetul, care a evocat faptul că Pedro Castillo a încercat să se refugieze în ambasada mexicană după destituire, cerea ca acesta să fie menţinut în detenţie până în iunie 2024.
Inculpat de ”rebeliune” şi ”conspiraţie”, fostul şef de stat riscă până la zece ani de închisoare, potrivit procurorului Alcides Diaz.
”Am simţit că asta o să se întâmple (...). Nu ne-am dus la audiere, pentru că refuzăm să luăm parte la această mascaradă”, a denunţat avocatul lui Pedro Castillo, Ronald Atencio, care a anunţat că urmează să facă apel împotriva hotărârii Curţii.
CEL PUŢIN 15 MORŢI ŞI 340 DE RĂNIŢI DE LA ÎNCEPUTUL MANIFESTAŢIILOR
În stradă, mobilizarea susţinătorilor lui Pedro Castillo nu slăbeşte, în pofida impunerii stării de urgenţă, miercuri, în înteraga ţară.
Această măsură permite armatei să participe la operaţiuni de menţinerea ordinii.
Cel puţin 15 persoane au fost ucise în manifestaţii, de la 7 decembrie, inclusiv şapte persoane joi, în mai multe ciocniri între protestatri şi militari, la Ayacucho (sud), potrivit autorităţilor sanitare din regiune.
În total, 340 de persoane au fost rănite de la începutul protestelor, potrivit Apărătorului Poporului (ombudsman).
Cele mai violente manifestaţii au loc în sudul ţării - unde cinci aeroporturi rămâneau închise - Andahuaylas, Arequipa, Puno, Cuzco şi Ayacucho.
Peste 100 de drumuri erau blocate de către protestatari, iar trenul către celebrul sit Machu Picchu nu mai circulă, blocând sute de turişti.
”Trebuie să ne batem, Pentru ca copiii noştri să nu sufere ca noi. Preşedinte este Pedro Castillo”, a declarat Milagros Quispe Diaz, cu bebeluşul său în vârstă de cinci luni în braţe, la un marş de la periferia Limei către centru, unde mai multe organizaţii au făcut apel la o manifestaţi mare. Această manifestaţie, la care au participat 2.000-3.000 de persoane a fost mai importantă decât în zilele anterioare.
În piaţă, Estefania Rivera, în vârstă de 28 de ani, îşi exprimă indignarea faţă de plasarea în detenţie a fostului preşedinte.
”În Peru nu există justiţie. Ea se aplică unora, iar altora nu. Acolo el este judecat în timp-record, în timp ce pentru alţii procedurile trennează”, denunţă ea.
”Asta ne arată istoria de clasism şi rasism împotriva popoarelor indigene şi Peruul profund. Totul este la Lima, servicii de sănătate, de educaţie, administraţie. Nimic în Peruul profund”, denunţă această profesoară, a cărei familie este de origine amerindicană.
Pedro Castillo a fost larg susţinut de către populaţiile din provincie, în alegerile din 2021.
”Avem nevoie de alegeri acum. Nu putem aştepta”, conchide Estefania Rivera.
Alt manifestant, Jorge Sandoval, un muncitor în vârstă de 26 de ani, salută plasarea în detenţie a lui Castillo.
”Este bine. Eu nu ţin nici cu (noua preşedintă Dina) Boluarte. manifestez pentru Peru, pentru dizolvarea Parlamentului, alegeri şi o Adunare Constituantă. Poporul trebuie să decidă”, subliniază el.
Numeroşi poliţişti şi membri ai forţelor de ordine au fost desfăşuraţi să încadreze manifestaţia - dispersată cu gaze lacrimogene seara.
”Este necesar un răspuns energic, autoritar” împotriva violenţelor, a subliniat ministrul peruan al Apărării Alberto Otarola, care a precizat că starea de urgenţă presupune ”suspendarea libertăţii de circulaţie şi reuniunilor” şi ”posibile interdicţii de circulaţie pe timpul nopţii”.
În afaţa cazărmii în care este deţinut Pedro Castillo, la Ate, în estul Limei, campează numeroşi susţinători ai acestuia, care cer să fie eliberat.
Adversarii taberei lui Castillo susţin că o parte a susţinătorilor acestuia provine din cadrul Movadef, aripa politică a Căii Luminoase, o gherilă maoistă care s-a soldat cu mii de morţi, în Peru, în anii '80 şi '90.
Puterea încearcă să impună respectarea ordinii prin forţă şi să potolească nemulţumirea prin satisfacerea anumitor revendicări.
Dina Boluarte, fosta vicepreşedintă a lui Pedro Castillo, care a fost instalată la putere după destituirea acestuia, a anunţat o devansare a calendarului electoral în ”decembrie 2023”.
Ea cristalizează o parte a nemulţumirilor şi s-a angajat duminică să devanseze din 2026 în aprilie 2024 alegerile, fără să oprească protestele.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
