Fostul preşedinte brazilian Jair Bolsonaro a fost declarat vinovat, joi, de Curtea Supremă a ţării, cu majoritate de voturi, dar nu cu unanimitate, pentru complot în vederea rămânerii la putere după pierderea alegerilor prezidenţiale din 2022, ceea ce reprezintă o lovitură puternică pentru mişcarea populistă de extremă dreapta pe care a creat-o. Hotărârea prezumtivă a majorităţii unui complet de cinci judecători ai Curţii Supreme din Brazilia îl face pe Bolsonaro primul fost preşedinte din istoria ţării condamnat pentru atacarea democraţiei, scrie Reuters.
Trei judecători au votat deja pentru condamnare, unul l-a achitat, iar unul mai avea de votat.
Condamnarea lui Bolsonaro, un fost căpitan al armatei care nu şi-a ascuns niciodată admiraţia pentru dictatura militară care a ucis sute de brazilieni între 1964 şi 1985, se face ecoul condamnărilor legale din acest an pentru alţi lideri de extremă dreapta din lume, inclusiv Marine Le Pen în Franţa şi Rodrigo Duterte în Filipine.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Este probabil ca acest lucru să-l înfurie şi mai mult pe aliatul apropiat al lui Bolsonaro, preşedintele american Donald Trump, care a calificat deja cazul drept „vânătoare de vrăjitoare” şi a lovit Brazilia cu majorări de tarife, sancţiuni împotriva judecătorului-preşedinte şi revocarea vizelor pentru majoritatea membrilor Curţii Supreme din Brazilia.
Verdictul nu a fost unanim, judecătorul Luiz Fux rupându-se miercuri de colegii săi şi achitându-l pe fostul preşedinte de toate acuzaţiile. Acest singur vot împotrivă ar putea deschide calea către contestarea hotărârii, aducând potenţial încheierea procesului mai aproape de alegerile prezidenţiale din 2026, la care Bolsonaro a declarat în repetate rânduri că va candida, în ciuda faptului că i s-a interzis să se prezinte la alegeri. Votul lui Fux a adus o undă de uşurare justificată în rândul susţinătorilor fostului preşedinte, care l-au salutat ca pe o răzbunare.
„Când coerenţa şi simţul dreptăţii prevalează asupra răzbunării şi minciunilor, nu mai este loc pentru persecuţii crude sau judecăţi părtinitoare”, a scris Michelle Bolsonaro, soţia fostului preşedinte, după votul lui Fux.
UN AGITATOR NOSTALGIC DUPĂ DICTATURĂ
Condamnarea lui Bolsonaro marchează punctul culminant al traiectoriei sale - de la băncile din spate din Congres la formarea unei puternice coaliţii conservatoare care a testat limitele tinerelor instituţii democratice ale ţării.
Traseul său politic a început după o scurtă carieră ca paraşutist în armată, devenind mai întâi consilier municipal în Rio de Janeiro la sfârşitul anilor 1980. A fost ales apoi deputat în Brasilia, unde s-a făcut rapid cunoscut pentru apărarea politicilor din perioada autoritară în primii ani ai democraţiei braziliene.
Reputaţia sa de agitator a fost alimentată de interviuri precum cel în care a susţinut că Brazilia se va schimba doar „în ziua în care va izbucni războiul civil şi vom face ceea ce regimul militar nu a făcut: uciderea a 30.000 de oameni”.
Deşi a fost mult timp considerat un actor marginal, el şi-a rafinat mesajul pentru a pune în evidenţă temele anticorupţie şi pro-valori familiale. Acestea au găsit un teren fertil odată cu izbucnirea protestelor în masă în toată Brazilia, în 2014, pe fondul scandalului de corupţie „spălătoria auto” care a implicat sute de politicieni – inclusiv preşedintele Luiz Inacio Lula da Silva, a cărui condamnare a fost ulterior anulată.
Furia anti-establishment a contribuit la pregătirea terenului pentru succesul său în alegerile prezidenţiale din 2018, zeci de parlamentari de extremă dreapta şi conservatori fiind aleşi după aceea. Aceştia au transformat Congresul într-un obstacol durabil în calea agendei progresiste a lui Lula.
Preşedinţia lui Bolsonaro a fost marcată de un scepticism intens faţă de pandemie şi vaccinuri şi de acceptarea mineritului informal şi a defrişării terenurilor pentru păşunatul vitelor, ceea ce a dus la creşterea ratei de defrişare a pădurii tropicale amazoniene la niveluri record.
În timp ce se confrunta cu o campanie electorală strânsă împotriva lui Lula în 2022 – alegeri pe care Lula le-a câştigat – comentariile lui Bolsonaro au căpătat un caracter din ce în ce mai mesianic, ridicând îngrijorări cu privire la disponibilitatea sa de a accepta rezultatele.
„Am trei alternative pentru viitorul meu: să fiu arestat, ucis sau să câştig”, a declarat el într-un discurs ţinut în faţa unor lideri evanghelici în 2021. „Niciun om de pe Pământ nu mă va ameninţa”, a proclamat el.
În 2023, curtea electorală din Brazilia, care supervizează alegerile, i-a interzis să ocupe funcţii publice până în 2030 pentru că a făcut afirmaţii nefondate despre sistemul de vot electronic din Brazilia.
ÎN APĂRAREA DEMOCRAŢIEI
Condamnarea lui Bolsonaro şi durabilitatea acesteia vor constitui acum un test puternic pentru strategia adoptată de judecătorii de rang înalt din Brazilia pentru a proteja democraţia ţării împotriva a ceea ce ei descriu ca fiind atacuri periculoase din partea extremei drepte.
Ţintele lor au inclus postări pe reţelele sociale care, potrivit lor, răspândesc dezinformare despre sistemul electoral, precum şi politicieni şi activişti. Trimiterea unui fost preşedinte şi a aliaţilor săi în închisoare pentru planificarea unei lovituri de stat reprezintă punctul culminant al acestei strategii.
Cazurile au fost conduse în mare parte de figura autoritară a judecătorului Alexandre de Moraes, numit la curte de un preşedinte conservator în 2017, a cărui poziţie împotriva lui Bolsonaro şi a aliaţilor săi a fost salutată de stânga şi denunţată de dreapta ca persecuţie politică.
„Vor să mă scoată din jocul politic anul viitor”, a declarat Bolsonaro pentru Reuters în iunie, referindu-se la alegerile din 2026, în care Lula va candida probabil pentru un al patrulea mandat. „Fără mine în cursă, Lula ar putea învinge pe oricine”, a susţinut Bolsonaro.
Săptămâna trecută, în timp ce Moraes îşi citea agrumentarea votului, el a enumerat dovezile care, în opinia sa, arătau că Bolsonaro şi aliaţii săi erau vinovaţi nu numai pentru complotul de a-l împiedica pe Lula să preia funcţia, ci şi pentru otrăvirea lui Lula şi a colegului său de campanie.
Acuzaţiile sunt legate şi de presupusa incitare la revolte a lui Bolsonaro din ianuarie 2023, când mii de susţinători ai săi au luat cu asalt Congresul, palatul prezidenţial şi Curtea Supremă din Brasilia, capitala ţării.
Avocaţii lui Bolsonaro au susţinut nevinovăţia acestuia în toate capetele de acuzare.
Semnificaţia istorică a cazului depăşeşte cu mult fostul preşedinte şi mişcarea sa, a declarat Carlos Fico, istoric care studiază armata braziliană la Universitatea Federală din Rio de Janeiro.
Alţi patru inculpaţi găsiţi vinovaţi provin din mediul militar, inclusiv colegul de campanie al lui Bolsonaro în alegerile din 2022, generalul Walter Braga Netto.
Verdictul marchează prima dată de când Brazilia a devenit republică, în urmă cu aproape 140 de ani, când oficiali militari au fost pedepsiţi pentru tentativa de răsturnare a democraţiei. „Procesul este un semnal de alarmă pentru forţele armate”, a spus Fico. „Ei trebuie să realizeze că ceva s-a schimbat, având în vedere că înainte nu exista nicio pedeapsă, iar acum există”, a punctat el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
