Fostul preşedinte bolivian Evo Morales, aflat în exil în Argentina după ce a demisionat în noiembrie, şi-a anunţat în mod oficial candidatura la un mandat în Senat, în alegerile prevăzute în mai, în contextul în care nu mai poate candida a patra oară la preşedinţie, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Potrivit unor informaţii publicate luni  pe site-ul Tribunalului Suprem Electoral, Morales se află în capul listei ”Mişcarea către Socialism” (MAS) - pe care se află numele a opt canidaţi la Senat, patru titulari şi patru supleanţi - în regiunea Cochabamba, în sudul ţării.

El şi-a exprimat deja interesul faţă de un post de senator în alegerile legislative de la 3 mai. Însă nu putea să mai candideze în alegerile prezidenţiale, prevăzute în aceeaşi zi.

Jeanine Añez, preşedinta interimară a Boliviei, a promulgat la 24 noiembrie o lege prin care convoacă noi alegeri prezidenţiale şi legislative, care interzice oricărei persoane care a exercitat două mandate alese consecutive să candideze la al treilea. Această prevedere a închis uşa unei noi candidaturi a lui Evo Morales, în vârstă de 60 de ani, care a exercitat deja trei mandate.

Luis Arce, fostul său ministru al Economiei, a fost desemnat candidatul MAS la preşedinţie şi este creditat ca favorit în sondaje.

Evo Morales s-a proclamat învingător în scrutinul de la 20 octombeie, însă opoziţia a denunţat fraude. După mai multe săptămâni de manifestaţii şi abandonarea acesteuia de către poliţie şi armată, preşedintele şi-a anunţat demisia la 10 noiembrie, iar alegerile au fost anulate.

Inculpat în ţară de ”răzvrătire şi terorism”, Morales a fugit în Mexic, după care s-a refugiat în Argntina.

El a anunţat luni că avocatul şi fostul său ministru de Interne Wilfredo Chavez s-a dus ”să se pună în securitate” la Ambasada Argentinei din La Paz.

”El ne-a informat că dictatura voia să-l aresteze şi să-i percheziţioneze birourile”, a scris Morales pe Twitter. Chavez a precizat că Guvernul voia să-l plaseze în detenţie cu scopul de a-l împiedica să depună oficial candidatura lui Evo Morales.

Partidele şi alianţele au avut termen până luni să-şi înregistreze candidaţii în alegerile prezidenţiale şi legislative  - 36 de senatori şi 120 de deputaţi - prevăzute la 3 mai. Un eventual al doilea tur urmează să aibă loc la 14 iunie.

Un sondaj de opinie realizat de Institutul Mercados y Muestras săptămâna trecută îl creditează pe Luis Arce cu 26% din intenţiile de vot, urmat de fostul preşedinte de centru Carlos Mesa şi liderul regional al dreptei  Luis Fernando Camacho(17%), vârful de lance al mişcării de contestare care a condus la îndepărtarea lui Morales de la putere.

Preşedinta interimară Jeanine Añez, a cărei candidatură a fost aspru criticată într-o reuniune în weekend, este creditată cu 12% din intenţiile de vot.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.