Crizele economice - inflaţia, războaiele şi pandemia covid-19 - se succed şi menţin preţurile produselor, mai ale celor de primă necesitate, la un nivel ridicat, avertizează marţi Fondul Monetar Internaţional (FMI), relatează AFP.
”Constatăm că preţurile produselor de primă necesitate, faţă de cel al altor bunuri, continuă să crească (...) şi rămân mari pe termen lung”, scrie într-o postare pe blog FMI, în care ataşează un nou raport.
”Consumatorii sunt supuşi astfel nu doar unei inflaţii temporare a preţurilor alimentaţiei şi energiei, ci şi unei deteriorări de durată a accesibilităţii financiare a produselor de primă necesitate faţă de alte bunuri”, avertizează instituţia.
Pandemia covid-19 a perturbat lanţuri de aprovizionare, Războiul din Ucraina a pus la încercare producţia şi circulaţia produselor aleimntare şi unor hidrocarburi, iar Războiul din Iran a antrenat o nouă ”explozie” a preţurilor energiei şi îngrăşămintelor, derivate în general din petrol.
GOSPODĂRIILE SĂRACE, ÎN PRIMA LINIE
Peste tot în lume, gospodăriile au fost afectate de creşterea costului traiului, iar salariile nu au ţinut ritmul.
Gospodăriile cele mai sărace - pentru care produsele de primă necesitate reprezintă comparativ o parte mai importantă a cheltuielilor lor lunare - sunt afectate în mod disproporţionat de această lovitură.
În consecinţă, această evoluţie are un impact ”considerabil” asupra creşterii sărăciei şi inegalităţii veniturilor, avertizează FMI.
Războiul din Iran, lansat la sfârşitul lui februarie de către Statele Unite şi Israel, urmează să crească inflaţia mondială la 4,7% în acest an, potrivit calculelor institutului cu sediul la Washington, de la 4,1% în 2025.
FMI urmează să publice săptămâna viitoare o actualizare a datelor sale cu privire la scumpiri şi la creşterea econmică.
Fondul a avertizat deja că unele consecinţe ale ”şocului ofertei” sunt de lungă durată şi că traiectoria preţurilor ”ar putea complica” sarcina băncilor centrale.
Principalele instituţii monetare mondiale au ales recent să-şi crească dobânzile directoare cu scopul de a calma inflaţia.
Însă această acţiune tinde să încetinească, în paralel, activitatea economică, iar un echilibru poate fi greu de găsit, mai ales în ţările în curs de dezvoltare.
FMI le-a cerut ţărilor să privilegieze mai degrabă ”transferurile ţintite şi temporare” de ajutor decât subvenţiile generalizate.
Însă, având în vedere nivelul de îndatorare al acestora, unele ţări nu dispun de o marjă de manevră necesară în favoarea acestor dispozitive de susţinere.
Medikatv.ro
