Fosta gherilă Farc, care a încheiat în urmă cu un an un acord de pace după o jumătate de secol de conflict în Columbia, a făcut un nou pas duminică, deschizând primul congres fără arme, la finalul căruia îşi va lansa un partid politic, relatează AFP.
”Farc se transformă într-o nouă organizaţie exclusiv politică, care îşi va desfăşura activitatea prin mijloace legale”, a declarat liderul suprem al organizaţiei Rodrigo Londoño.
”Vom continua să luptăm pentru un regim democratic, care să garanteze pacea în justiţia socială”, a adăugat el în aplauzele celor 1.200 de delagţi veniţi din foste fiefuri ale celei mai puternice foste gherile din America şi care a depus armele pe 15 august.
Reunit la Bogota până joi, cea mai mare parte a timpului cu uşile închise, congresul va defini linia şi numele acestei noi mişcări de stânga.
”Pregătirea s-a făcut în tabere, dezbătând tezele, programele, statutele, tot ceea ce vom aproba prin acest congres”, a declarat pentru presă Jesus Santrich, un membru al Comisiei de Verificare (CSIVI) a Acordului de pace încheiat la Havana la sfârşitul lui august 2016 şi semnat la Bogota în noiembrie cu preşedintele Juan Manuel Santos.
LINIA ŞI NUMELE NOULUI PARTID
Pentru prima oară, Forţele Armate Revoluţionare din Columbia (FARC) şi-au lansat lucrările prin imnul naţional columbian, iar apoi prin al lor, intonate în picioare de reprezentanţii celor 7.000 de combatanţi ai fostei gherile şi ai unor ţări garante ale acordului, intre care şi Cuba.
Delegaţii urmează să-şi desemneze candidaţii în alegerile din 2018. Apoi partidul va fi lansat în mod public, probabil vineri, în Piaţa Bolivar, unde se află Parlamentul şi, la doi paşi, palatul prezidenţial.
Una dintre dezbateri va viza numele partidului. Ivan Marquez, negociatorul gherilei la negocierile de pace, a propus ”Forţa Alternativă Revoluţionară din Columbia”.
Însă, într-o consultare lansată pe Twitter de Rodrigo Londoño, "Nueva Colombia" (Noua Columbie) este numele care a învins cu 36% din cele 10.387 de voturi.
În opinia analistului Frédéric Massé de la Universitatea Externado, Farc se confruntă cu o dilemă. ”Unii vor să păstreze cuvântul «revoluţionar», alţii vor să-l schimbe pentru a arăta că este un nou început”.
În timpul congresului, şefii Farc vor prezenta bilanţul aplicării acordului de pace, care prevede ca delegaţii să desemneze totodată zece reprezentanţi în Parlamentul de 268 de mandate.
Numiţi pe perioada a două mandate, aceşti cinci deputaţi şi cinci senatori vor trebui, în mod simbolic, să candideze la viitoarele alegeri, în care fosta gherilă speră să-şi ”lărgească această reprezentare”.
Eventualitatea prezentării unui candidat la preşedinţie a fost îndepărtată în decembrie de către Rodrigo Londoño, care a dat asigurări că Farc vor susţine persoana care va garanta respectarea acordului.
Fosta gherilă, marxistă la înfiinţarea ei în 1964, îndeamnă în prezent la ”o mare convergenţă politică, care să depăşească frontierele stângii (...), pentru a putea lărgi democraţia”, potrivit lui Pastor Alape, alt membru al conducerii acesteia.
PROVOCĂRI
”Este o mare contribuţie faţă de politica şi democraţia din Columbia”, a apreciat senatorul de stânga Ivan Cepeda. Liderul Partidului Comunist, Carlos Lozano, vede la rândul său cu ochi buni o alianţă cu viitorul partid Farc, ”într-un front lărgit care să pornească din acordul de la Havana”.
Intrând în arena politică, Farc vor fi nevoite să înfrunte mai multe provocări. În opinia lui Massé, Farc trebuie să arate ”că sunt capabile (...) să facă politică altfel”, fără să se lase absorbite de ”practici clienteliste, mafiote, politicianiste tradiţionale”.
În timp ce opoziţia de dreapta agită spectrul ”castro-chavismului”, Carlos Antonio Lozada să asigurări că viitorul partid nu va avea ”nimic a face cu modele străine” precum regimurile cubanez al lui Fidel Castro ori venezuelean al lui Hugo Chavez.
Fosta rebeliune este afectată de o imagine negativă, de peste 80% în sondaje. Columbienii rămân marcaţi de masacrele şi răpirile pe care aceasta le-a comis.
De-a lungul deceniilor, conflictul a implicat forţe de ordine, paramilitari şi alte gherile, inclusiv Armata de Eliberare Naţională - ELN, ultima rebeliune activă, aflată în negocieri de pace şi care şi-a transmis duminică ”salutul fratern” Farc.
Acest război fratricid s-a soldat cu peste 260.000 de morţi, aproximativ 60.000 de dipăruţi şi cel puţin 7,1 milioane de deplasaţi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
