Premierul etiopian Abiy Ahmed a pledat marţi, în cadrul ceremoniei de primire a Premiului Nobel pentru Pace, în favoarea unităţii - ”fără «noi» şi «ei»” -, în timp ce ţara sa este sfâşiată de violenţe etnice, iar eforturile sale de reconciliere cu fostul frate şi inamic eritreean trenează, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Abiy, în vârstă de 43 de ani, a fost distins cu Nobel pentru reconcilierea pe care a realizat-o cu Eritreea. Anunţat la 11 octombrie, premiul îi recompensează atât înercările de mediere într-o regiune agitată, cât şi reformele vizând democratizarea ţării, mult timp autoritaristă.

În urma unor progrese spectaculoase în lunile dinaintea preluării funcţiei, în aprilie 2018, direcţia vântului s-a schimbat. Politica sa a deschiderii a făcut loc unui val de violenţe intercomunitare în Etiopia, în timp ce procesul de pace cu Eritreea pare blocat.

În discursul prin care şi-a expirmat mulţumirea, purtând un costum închis la culoare, în sediul Primăriei Oslo, cel mai tânăr lider din Africa s-a voit unificator.

”Nu existî «noi» şi «ei»”, a declarat el, sub privirile familiei regale norvegiene. ”Există doar un singur «noi», pentru că «noi» suntem cu toţii legaţi printr-un destin comun de dragoste, de iertare şi de reconciliere”.

La 9 iulie 2018, în urma unei întâlniri istorice la Asmara, capitala eritreeană, Abiy a pus capăt, împreună cu preşedintele eritreean Issaias Afeworki unei stări de război de 20 de ani.

”CAMARAD DE PACE”

Marţi, el a avut grijă să-şi asocieze recompensa ”partenerului şi camaradului de pace” al său eritreean, singurul lider al Eritreei de la proclamarea independenţei în 1993.

”Noi am înţeles că naţiunile noastre nu sunt inamice şi că noi suntem mai degrabă victime ale unui acelaşi inamic, care se numeşte sărăcie”, a declarat el.

Un fost militar, el a evocat de asemenea ravagiile războiului, amintindu-şi cum unitatea sa a fost aneantizată într-un atac al artileriei eritreene, din care el a scăpat în viaţă pentru că s-a îndepărtat un moment, pentru a găsi un semnal radio mai bun.

”Războiul este încarnarea infernului pentru toate persoanele implicate”, a declarat el.

Acordul de pace cu Asmara a fost urmat de gesturi de bunăvoinţă precum redeschiderea ambasadelor şi posturilor de frontieră sau restabilirea legăturilor aeriene, dar procesul apropierii se confruntă în prezent cu rateuri.

Mai multe posturi de frontieră importante au fost închise din nou, iar problema trasării frontierei rămâne în suspans.

”Acest efort pare să fie într-un punct mort”, a notat de altfel preşedinta Comitetului Nobel, Berit Reiss-Andersen, înainte să-i înmâneze premiul.

”Comitetul Nobel norvegian speră ca realizările dumneavoastră anterioare, conjugate cu o amplificare a încurajărilor pe care o reprezintă Premiul Păcii, să îndemne părţile să continue implementarea tratatelor de pace”, a declarat ea.

Experţi se tem însă că Abiy ar putea fi nevoit să acorde mai puţină atenţie procesului păcii, pentru a se putea concentra asupra alegerilor ”libere, drepte şi democratice” pe care le-a promis în mai 2020 - o provocare în situaţia actuală a securităţii în Etiopia.

VIOLENŢE INTERETNICE

Rupând cu autoritarismul predecesorilor săi, Abiy a ridicat starea de urgenţă, a eliberat mii de deşinuţi politici, a înfiinţat o Comisie a Reconcilierii Naţionale şi a ridicat interdicţia impusă anumitor partide.

Însă acest impuls de democratizare a favorizat afirmarea identităţilor etnice.

Manifestaţii împotriva lui Abiy au avut loc în octombrie, cu privire la confruntări soldate cu 86 de morţi.

În discursul său de primire a Nobelului, Abiy a denunţat ”propovăduitorii urii şi disensiunii” care ”fac ravagii în societatea noastră folosind reţelele de socializare”.

Ceremonia Nobelului a fost umbrită de refuzul său de a răsounde întrebărilor presei. Fostul şef al serviciilor de spionaj şi-a scurtat considerabil programul oficial şi a exclus toate conferinţele de presă.

”Extrem de problematic”, a apreciat directorul Institutului Nobel Olav Njølstad.

Serviciile sale au replicat că este ”destul de dificil” ca un lider în funcţie să consacre mai multe zile unui astfel de eveniment, mai ales atunci când ”problemele interne sunt urgente şi necesită atenţie”.

Ele au invocat de asemenea ”caracterul său umil”, în opinia lor ”deloc compatibil cu natura foarte publică a Premiului Nobel”.

Nobelul constă într-o diplomă, o medalie de aur şi un cec în valoare de nouă milioane de coroane suedeze (aproximativ 850.000 de euro). Celelalte Premii (pentru Literatură, Fizică, Chimie, Mediciană şi Economie) au fost înmânate la Stockholm.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.