Epidemia de Ebola din Republica Democratică Congo este probabil cauza a 131 de decese înregistrate şi a altor 513 cazuri suspecte, a afirmat ministrul sănătăţii congolez la televiziunea naţională în noaptea de luni spre marţi, în timp ce directorul general al OMS s-a declarat marţi „profund îngrijorat de amploarea şi rapiditatea” epidemiei, relatează AFP.
"Am înregistrat 131 de decese" în total şi "avem aproximativ 513 cazuri suspecte", a declarat Samuel Roger Kamba, ministrul congolez al sănătăţii. "Decesele pe care le raportăm sunt toate decesele pe care le-am identificat în comunitate, fără a spune neapărat că toate sunt legate de Ebola", a precizat el.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declanşat duminică o alertă sanitară internaţională pentru a face faţă epidemiei de Ebola în Republica Democratică Congo (RDC).
"Vom convoca astăzi comitetul de urgenţă pentru a oferi recomandări temporare", a anunţat marţi directorul OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus, în a doua zi a adunării anuale a statelor membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Ebola provoacă o febră hemoragică extrem de contagioasă. Temutul virus a provocat peste 15.000 de decese în Africa în ultimii 50 de ani.
VIRUSUL S-A RĂSPÂNDIT DINCOLO DE GRANIŢELE RDC
Până în prezent, puţine probe au putut fi testate în laborator, iar bilanţurile se bazează în principal pe cazuri suspecte.
Bilanţul anterior al Ministerului Sănătăţii din Congo indica 91 de decese şi 350 de cazuri suspecte.
Epicentrul epidemiei se află în Ituri, o provincie din nord-estul RD Congo, la graniţa cu Uganda şi Sudanul de Sud. În această regiune auriferă, au loc zilnic mişcări intense de populaţie legate de activitatea minieră.
Virusul s-a răspândit deja dincolo de graniţele Ituri şi ale RDC. Au fost semnalate cazuri suspecte la Butembo, un nod comercial situat în provincia Nord-Kivu, vecină cu Ituri, la aproximativ 200 km de focarul epidemiei, a spus Samuel Roger Kamba, fără a oferi mai multe detalii.
Un caz a fost înregistrat şi la Goma, un oraş mare din estul Congo, controlat de grupul armat antiguvernamental M23 şi capitala provinciei Nord-Kivu.
"Din păcate, alerta a întârziat în comunitate, deoarece se credea că este vorba de o boală mistică şi, din această cauză, bolnavii nu au fost duşi la spital", a explicat Kamba.
SURSE: TESTE DEFECTUOASE ŞI FUNERALIILE AU PERMIS RĂSPÂNDIREA EBOLA
Până când oficialii din domeniul sănătăţii au confirmat noi infecţii cu Ebola în estul Republicii Democrate Congo, săptămâna trecută, numărul total de cazuri suspecte indica faptul că epidemia este deja una dintre cele mai mari înregistrate vreodată.
O serie de provocări şi greşeli au întârziat detectarea, au declarat pentru Reuters doi oficiali congolezi familiarizaţi cu răspunsul la criză, ceea ce a permis bolii să se răspândească nedetectată în teritoriul controlat de rebeli în est şi peste graniţă, până în capitala Ugandei.
Obiceiurile funerare locale au contribuit la răspândirea virusului înainte ca cineva să tragă semnalul de alarmă, testele de diagnostic dintr-un laborator local au fost calibrate pentru o tulpină greşită de Ebola, iar probele trimise la Kinshasa nu au fost depozitate sau transportate corespunzător, au explicat oficialii.
Experţii spun că întârzierile rezultate riscă să împiedice eforturile de a limita epidemia, pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat-o la sfârşitul săptămânii trecute o urgenţă de sănătate publică de interes internaţional.
"În acest moment este doar un haos total. Nu cred că avem nici măcar o idee aproximativă despre câte cazuri există", spune Craig Spencer, medic de urgenţă şi profesor de sănătate publică la Universitatea Brown. "Va dura destul de mult timp până când se vor putea pune cap la cap toate informaţiile", adaugă el.
UN ANGAJAT DIN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII, PRIMUL CAZ CONSTATAT
Focarul este concentrat în provincia Ituri din nord-est, o zonă izolată a Congo care se confruntă cu o infrastructură sanitară precară şi cu conflicte armate.
Primul pacient cunoscut a prezentat febră, vărsături şi hemoragii şi a decedat la un centru medical din Bunia, capitala provinciei Ituri, pe 24 aprilie, a declarat sâmbătă reporterilor Samuel Roger Kamba, ministrul sănătăţii din Congo.
Persoana era un angajat medical, ceea ce înseamnă că sunt şanse mici ca acesta să fi fost primul care s-a îmbolnăvit, arată Craig Spencer.
Cadavrele victimelor Ebola sunt contagioase, dar persoanele îndoliate s-au adunat la înmormântare, crezând că moartea a fost cauzată de o boală mistică, a spus Kamba. "Toată lumea îl atinge, toată lumea face asta şi atunci cazurile încep să explodeze", a explicat ministrul.
Jean-Pierre Badombo, fost primar al oraşului Mongbwalu, a declarat pentru Reuters că s-au înregistrat aproximativ 60-80 de decese numai în Mongbwalu, cu "şase, şapte, opt decese pe zi", ceea ce i-a determinat pe oficialii locali să alerteze autorităţile sanitare.
TULPINA BUNDIBUGYO, NEDEPISTATĂ LA TIMP. PROBE GREŞIT MANIPULATE
OMS a declarat că a fost informată pe 5 mai despre o boală necunoscută cu mortalitate ridicată în Mongbwalu, inclusiv despre patru lucrători din domeniul sănătăţii care au murit în decurs de patru zile, şi a trimis o echipă de intervenţie rapidă.
Jean-Jacques Muyembe, directorul Institutului Naţional de Cercetare Biomedicală (INRB) din Congo, a declarat că autorităţile sanitare locale din Ituri au început să preleveze probe pentru testare în Bunia. Laboratorul de acolo a utilizat cartuşe de testare specifice tulpinii Zaire de Ebola, care este tulpina responsabilă pentru 15 dintre focarele anterioare de Ebola din Congo, inclusiv o epidemie din 2018-2020 din estul ţării care a ucis peste 2.200 de persoane.
Însă focarul actual este cauzat de tulpina Bundibugyo, care a apărut ultima dată în Congo în 2012 şi, potrivit MSF, are o rată estimată a mortalităţii de 25-40%.
Laboratorul din Bunia nu dispune de echipamentul de secvenţiere genetică necesar pentru identificarea altor tulpini decât Zaire, a spus Muyembe, menţionând că doar laboratoarele din Kinshasa şi din oraşul Goma din estul ţării, care se află sub controlul rebelilor, pot efectua această activitate.
După ce testele efectuate în Bunia au ieşit negative pentru tulpina Zaire, laboratorul a pus probele deoparte în loc să le trimită mai departe, a spus Muyembe. "Reacţia normală ar fi trebuit să fie contactarea celor de la Kinshasa şi trimiterea lor la laboratorul nostru de aici pentru investigaţii suplimentare", a arătat el.
Când probele au fost trimise în cele din urmă la Kinshasa, procesul a fost gestionat defectuos, a povestit Muyembe. Probele au ajuns la o temperatură de 17 grade Celsius, când ar fi trebuit să fie păstrate la 4°C, a spus el. De asemenea, acestea au fost expediate în cantităţi de microlitri, în loc de mililitri, limitând numărul de teste pe care INRB le-ar fi putut efectua, a arătat el.
BANI PUŢINI
Cea mai importantă agenţie de sănătate publică din Africa a anunţat în cele din urmă focarul pe 15 mai, iar directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat a doua zi starea de urgenţă de sănătate publică.
Pentru a face acest lucru, el a luat decizia personal, fără a consulta un comitet de urgenţă format din experţi, fiind prima dată când a procedat astfel în istoria Regulamentului sanitar internaţional, codul global de reguli pentru răspunsul la focare de boli. În prezent, acest comitet a fost convocat.
În documente interne consultate de Reuters, OMS a deplâns "un decalaj critic de patru săptămâni în detectare" între momentul în care primul caz cunoscut a început să prezinte simptome şi confirmarea de laborator a epidemiei, afirmând că acest lucru "sugerează un indice clinic scăzut de suspiciune în rândul furnizorilor de servicii medicale".
Lievin Bangali, coordonator principal pentru sănătate al Comitetului Internaţional de Salvare din Congo, a declarat că reducerile ajutorului extern care afectează Congo ar putea fi parţial de vină.
"Anii de subinvestiţii şi recentele reduceri de finanţare au slăbit grav serviciile de sănătate din estul RDC, inclusiv sistemele critice de supraveghere a bolilor, care sunt esenţiale pentru detectarea şi limitarea timpurie a focarelor", a spus Bangali.
Reducerile bugetare reprezintă, de asemenea, o provocare, în contextul în care autorităţile se grăbesc să recupereze timpul pierdut.
"Anumite activităţi beneficiau anterior de sprijin bugetar din partea donatorilor, în special furnizarea de truse de echipamente de protecţie individuală (EPI) către unităţile medicale", a spus Bangali. "Astăzi, Ituri este un exemplu elocvent, neavând practic nicio trusă de EPI disponibilă", a subliniat el.
Medikatv.ro
