Curtea Supremă a Statelor Unite, cu majoritate conservatoare, îşi deschide luni noua sesiune anuală, într-un moment în care justiţia reprezintă ultimul bastion în faţa puterii absolute a preşedinţiei lui Donald Trump, comentează AFP.
Chemată să se pronunţe asupra unor chestiuni explozive într-o societate americană extrem de polarizată, Curtea se confruntă cu riscul de a nu fi înţeleasă şi chiar cu critici din ce în ce mai intense nu numai din partea opiniei publice, ci şi din partea instanţelor inferioare.
Pe ordinea de zi a acestei sesiuni se află puterea preşedintelui de a impune taxe vamale prohibitive asupra importurilor sau de a-i revoca din funcţii pe responsabilii organismelor independente, în special ai băncii centrale (Rezerva Federală).
Cei nouă judecători se vor pronunţa, de asemenea, asupra delimitării circumscripţiilor electorale pe criterii politice şi rasiale, participării persoanelor transgender la competiţiile sportive feminine, terapiilor de conversie, drepturilor religioase ale unui deţinut rastafarian ( o mişcare religioasă şi politică monoteistă apărută în Jamaica în secolul XX - n.r.) sau portului de arme.
CELE DOUĂ CONFLICTE ALE CURŢII SUPREME
„ În fundalul acestei sesiuni se află două conflicte distincte", explică Samuel Bray, profesor de drept la Universitatea din Chicago. Primul opune Curtea Supremă lui Donald Trump. „În mai, părea că vor exista multe divergenţe cu privire la imigraţie şi drepturile persoanelor, dar în acest moment preşedintele înregistrează succese consecutive la Curtea Supremă”, spune profesorul.
Al doilea conflict, între Curtea Supremă şi instanţele inferioare, se traduce prin „mult mai multe tensiuni şi numeroase suspendări sau anulări pronunţate de Curte”, arată Samuel Bray.
Din cele aproximativ douăzeci de recursuri urgente înaintate Curţii de la revenirea la putere a lui Donald Trump în ianuarie, deja un record, administraţia sa a obţinut satisfacţie în 70% din cazuri.
Cea mai înaltă instanţă americană a suspendat sau a anulat astfel deciziile judiciare care restricţionau expulzarea imigranţilor, concedierea funcţionarilor publici, suprimarea finanţării publice sau excluderea persoanelor transgender din armată.
„Curtea s-a străduit din răsputeri să dea undă verde poziţiilor administraţiei Trump”, spune Cecillia Wang, directoarea juridică a influentei organizaţii de apărare a drepturilor civile ACLU.
Înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, „Curtea Supremă nu a decis niciodată în regim de urgenţă în favoarea puterii executive doar pe motiv că aceasta dorea să-şi aplice politica imediat”, menţionează ea. „Pare să fie singurul temei pe care Curtea Supremă suspendă deciziile instanţelor inferioare împotriva preşedintelui”, adaugă Cecillia Wang, considerând acest lucru o derivă „îngrijorătoare”.
Cei trei judecători progresişti ai Curţii reproşează, de asemenea, majorităţii conservatoare că acordă un tratament preferenţial guvernului. „Ceilalţi reclamanţi trebuie să respecte regulile, dar această administraţie are Curtea Supremă în agenda sa de contacte telefonice”, a scris judecătoarea Sonia Sotomayor, pentru a-şi exprima dezacordul într-o decizie din iulie care autoriza expulzarea imigranţilor către Sudanul de Sud, ţară afectată de un conflict.
CONFLICTUL CU INSTANŢELE INFERIOARE
Tensiuni apar şi între Curte şi instanţele inferioare.
Unul dintre judecătorii conservatori, Neil Gorsuch, a mustrat mai mulţi magistraţi de primă instanţă pentru că, în opinia sa, au ignorat în mod deliberat direcţiile stabilite de Curtea Supremă. „Ei pot uneori să nu fie de acord cu deciziile acestei curţi, dar nu sunt niciodată liberi să le conteste”, a scris el în august într-o hotărâre. În opinia lui, chiar şi deciziile pronunţate în regim de urgenţă constituie jurisprudenţă.
Însă mai mulţi judecători de primă instanţă denunţă caracterul obscur al acestor decizii luate în regim de urgenţă, uneori nemotivate.
„Deciziile recente luate în regim de urgenţă privind eliminarea subvenţiilor nu au fost modele de claritate”, i-a replicat Neil Gorsuch judecătoarei Allison Burroughs, care ordonase în septembrie anularea îngheţării a aproximativ 2,6 miliarde de dolari fonduri guvernamentale destinate Universităţii Harvard.
Judecătorii de primă instanţă „trebuie să se confrunte atât cu jurisprudenţa existentă, cât şi cu orientările provizorii ale Curţii Supreme, care ignoră jurisprudenţa anterioară fără prea multe explicaţii sau consens”, a susţinut ea.
Cecillia Wang, de la ACLU, se teme de o erodare accelerată a credibilităţii Curţii Supreme din cauza „acumulării unor decizii nerezonabile”, citând autorizarea descinderilor poliţiei anti-imigraţie în Los Angeles, denunţate ca fiind controale pe criteriul aspectului fizic.
De fapt, rata de aprobare a Curţii a scăzut la un nivel istoric, de 39 %, într-un sondaj Gallup din iulie, cu o diferenţă fără precedent de 64 de puncte între republicani (75 % opinii favorabile) şi democraţi (11 %).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
