Preşedinţia lui Barack Obama, primul afro-american care a ajuns la Casa Albă, a început cu promisiuni de speranţă şi schimbare. Unii critici au fost dezamăgiţi, însă primul lider de culoare al SUA lasă în urmă o moştenire de durată, a cărei influenţă ar putea fi resimţită ani la rând. Cotidianul britanic The Guardian prezintă o cronologie ale celor două mandate ale lui Obama la Casa Albă.
2008
5 noiembrie – Barack Obama intră în istorie ca primul primul afro-american care câştigă preşedinţia SUA. Cu promisiuni de “speranţă şi schimbare”, el ajunge la Casa Albă într-o perioadă în care Statele Unite luptă în Irak şi Afganistan. Pe plan intern, Statele Unite se confruntă cu cea mai profundă criză financiară după anii ’30.
2009
22 ianuarie – Noul preşedinte promite să închidă Guantanamo Bay, controversatul centru de detenţie din Cuba, unde sunt închişi suspecţi de terorism, majoritatea fără a fi puşi sub acuzare. Centrul de detenţie este încă deschis la finalul celor două mandate ale sale.
17 februarie – Obama semnează un pachet de stimulare a economiei enorm, în valoare de 787 de miliarde de dolari, menit să salveze şi să creeze mii de locuri de muncă, pentru a ajuta economia americană.
18 februarie – În urma unei intensificări a violenţelor din Afganistan, Obama promite desfăşurarea a încă 17.000 de militari, dublând prezenţa americană de acolo. Câteva zile mai târziu, el promite să pună capăt războiului din Irak. “Să vă spun cât pot de clar: până pe 31 august 2010, misiunea noastră de luptă în Irak se va încheia”, a declarat el.
31 martie – Obama zboară la Londra pentru un summit G20 dominat de discuţiile pentru criza financiară. El îi întâlneşte pentru prima dată pe premierul Gordon Brown şi alţi lideri ai lume. De asemenea, preşedintele şi soţia sa se întâlnesc cu regina. La plecarea din Marea Britanie, el merge în Turcia, unde declară: “Statele Unite nu sunt şi nu vor fi niciodată în război cu islamul”.
9 octombrie – Obama devine laureat al Premiului Nobel pentru Pace şi se declară “surprins”. Comitetul Nobel anunţă că i-a acordat distincţia pentru “eforturile sale extraordinare de a consolida diplomaţia internaţională şi cooperarea dintre persoane”.
2010
23 martie – Pachetul de reformă a sistemului de asigurări medicale, cunoscut ca Obamacare, una dintre priorităţile mandatului preşedintelui, este adoptat de Congres. Deşi republicanii i s-au opus vehement de la început, pachetul, al cărui cost a fost estimat la 940 de miliarde de dolari, vizează să aducă asigurare medicală aproape universală pentru americani.
8 aprilie – Obama şi liderul rus Dmitri Medvedev semnează noul Tratat pentru Reducerea Armelor Strategice (START II). Acesta prevede reducerea focoaselor nucleare strategice ruse de la 2.200 la 1.550, în decurs de şapte ani.
20 aprilie – Platforma petrolieră Deepwater Horizon explodează în largul coastei Louisianei, provocând moartea a 11 membri ai echipajului şi riscând să provoace o catastrofă ecologică enormă. Potrivit unor analişti, acesta a fost “momentul Katrina” din preşedinţia lui Obama.
28 noiembrie – Izbucneşte scandalul WikiLeaks. Presa publică detalii din circa 250.000 de documente diplomatice, o parte marcate ca “secrete” sau “confidenţiale” postate pe site-ul controversat. În replică, Preşedinţia SUA afirmă într-un comunicat: “Preşedintele Obama susţine o guvernare responsabilă (…) şi deschisă, pe plan intern şi în toată lumea, însă această acţiune iresponsabilă şi periculoasă contravine acestui obiectiv. Fondatul WikiLeaks, Julian Assange, spune că autorităţilor le este teamă să fie trase la răspundere.
18 decembrie – Începe Primăvara Arabă. Obama salută, ulterior, revoltele din Orientul Mijlociu şi din nordul Africii drept un “moment de oportunitate” de schimbare în regiune.
22 decembrie – Obama promulgă o lege care le permite persoanelor homosexuale să servească în forţele armate fără a fi nevoiţi să îşi ascundă orientarea sexuală.
2011
19 martie – Marea Britanie, SUA şi Franţa atacă forţele lui Muammar Gaddafi în Libia, pentru a impune o zonă de restricţii aeriene, sub mandat ONU. Obama a descris lipsa de susţinere pentru Libia după căderea lui Gaddafi drept “cea mai gravă greşeală” din timpul preşedinţiei sale.
27 aprilie – În aceeaşi lună în care Obama anunţă că va candida pentru un nou mandat, el cedează în faţa acuzaţiilor lui Donald Trump şi îşi face public certificatul de naştere, pentru a dovedi că s-a născut pe teritoriul american. Legea SUA prevede că numai o persoană născută pe teritoriul ţării poate deveni preşedinte.
2 mai - Osama ben Laden, cel mai căutat om din lume, este ucis de forţele speciale americane într-un raid nocturn la baza sa fin Abbottabad, Pakistan. Obama şi consilierii săi apropiaţi urmăresc live imaginile din timpul misiunii.
15 decembrie – Obama declară oficial că războiul din Irak s-a încheiat şi că SUA se retrag. Într-un discurs rostit la Fort Bragg, în Carolina de Nord, preşedintele are grijă să nu spună că SUA au câştigat conflictul care a durat nouă ani.
2012
26 februarie – Uciderea unui Trayvon Martin, un adolescent de culoare neînarmat, de către un voluntar care îşi păzea cartierul înarmat, îl determină pe Obama să spună: “Dacă aş avea un fiu, ar arăta ca Trayvon”. Bărbatul care l-a împuşcat pe Martin a fost achitat. Însă unii manifestanţi spun că Martin a fost oprit numai pentru că era de culoare.
9 mai – Obama devine primul preşedinte american în exerciţiu care susţine dreptul cuplurilor de homosexuali sau lesbiene de a se căsători.
6 septembrie – Obama devine candidatul oficial al Partidului Democrat pentru alegerile din 2012, la Convenţia formaţiunii din Charlotte. Unii delegaţi îşi exprimă, însă, dezamăgirea în legătură cu primul său mandat.
6 noiembrie – Popularitatea lui Obama a scăzut, dar reuşeşte să obţină un nou mandat, învingându-l pe republicanul Mitt Romney. În discursul prin care şi-a revendicat victoria, Obama spune: “Nu am fost niciodată atât de plin de speranţă pentru America. Şi vă cer să susţineţi această speranţă”.
14 decembrie – Obama, cu ochii în lacrimi, le aduce un omagiu naţional celor 20 de copii şi şase adulţi care au fost ucişi într-un atac armat la şcoala primară Sandy Hook din Newtown, Connecticut. Promiţând “acţiuni semnificative”, el mai spune: “Noi, ca ţară, am trecut prin asta de prea multe ori”.
2013
21 martie – Avertizând în legătură cu folosirea armelor chimice, Obama îi transmite regimului sirian al lui Bashar al-Assad că există o “linie roşie” care nu trebuie încălcată.
15 aprilie – Trei oameni sunt ucişi într-un atentat comis de doi fraţi în apropiere de linia de sosire a Maratonului de la Boston. Unul dintre atentatori este ucis într-un schimb de focuri cu poliţia, celălalt este capturat. Acesta din urmă a fost judecat şi condamnat la moarte în 2015.
5 iunie – Presa publică documente secrete furate de fostul colaborator al Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) Edward Snowden. Aceasta este considerată cea mai importantă scurgere de informaţii din istoria SUA. Snowden a oferit dovezi că NSA a desfăşurat mai multe programe de supraveghere în masă vizând cetăţenii americani, inclusiv prin accesarea de informaţii stocate de unele dintre cele mai companii IT din ţară. “Nu poţi avea securitate 100% şi nu poţi avea intimitate 100%, fără inconveniente”, a spus Obama.
25 iunie – Obama prezintă prima strategie de combatere a efectelor schimbării climatice în Statele Unite, ce include reducerea emisiilor centralelor şi apărarea zonelor de coastă.
10 decembrie – La funeraliile lui Nelson Mandela, în Africa de Sud, Obama dă mâna cu liderul cubanez Raul Castro, dovedind că relaţiile dintre cele două ţări s-au îmbunătăţit. Decizia preşedintelui american de a face un selfie cu premierul britanic David Cameron şi premierul danez Hell Thorning-Schmidt, după aceea, nu a fost prea bine primită.
2014
28 februarie – Casa Albă acuză Moscova că a orchestrat “invazia militară şi ocuparea” Peninsulei Crimeea, din sudul Ucrainei, alimentând tensiunile dintre Kremlin şi Occident.
16 iunie – Insurgenţa condusă de organizaţia teroristă Statul Islamic, care ia amploare, îl determină pe Obama să trimită aproximativ 275 de militari în Irak, pentru a ajuta la eliminarea celei mai mari ameninţări după retragerea trupelor SUA, în 2011. În câteva luni, el aprobă şi raiduri aeriene vizând poziţiile Statului Islamic din Siria.
9 august – Manifestanţi care cântă “Black Lives Matter” (Vieţile negrilor contează) se bat cu poliţia la Ferguson, o suburbia a St Louis, după ce Michael Brown, un adolescent de 18 ani neînarmat, de culoare, este ucis de ofiţerul de poliţie Darren Wilson.
15 octombrie – Bilanţul epidemiei de Ebola ajunge la 4.500 în lume, iar Obama avertizează că SUA trebuie să răspundă mult mai agresiv, să se pregătească pe plan intern şi să confrunte epidemia în străinătate.
5 noiembrie – Republicanii preiau controlul asupra Congresului după alegerile de la jumătatea mandatului, îngreunând eforturile lui Obama pentru adoptarea de noi legi.
20 noiembrie – Obama spune că va da un ordin executiv, pentru a ocoli opoziţia din Congres, în ceea ce priveşte planul său controversat de a permite unui număr de patru milioane de imigranţi ilegali din SUA să ceară permise de muncă.
28 decembrie – Obama declară “sfârşitul misiunii de luptă din Afganistan”.
2015
13 ianuarie – Obama este criticat pentru că nu a participat la marşul pentru pace de la Paris, organizat în memoria celor 17 oameni ucişi într-o serie de atacuri teroriste, inclusiv în redacţia revistei Charlie Hebdo.
2 martie – New York Times dezvăluie că Hillary Clinton a încălcat regulile în perioada în care a fost secretar de Stat, folosind servere personale de e-mail, în locul celor guvernamentale, pentru corespondenţa oficială. Dezvăluirea a marcat campania electorală a lui Clinton.
14-24 iulie – Administraţia Obama reuşeşte să convingă Iranul să îşi reducă semnificativ programul nuclear, în schimbul ridicării sancţiunilor. În aceeaşi lună, Cuba şi Statele Unite reiau relaţiile diplomatice, după 50 de ani de ostilităţi.
30 noiembrie – Barack Obama salută Acordul de la Paris pentru schimbarea climatică, pe care îl descrie drept “un punct de cotitură pentru lume”.
2016
22 aprilie – La o conferinţă de presă comună cu premierul David Cameron, la Londra, Obama avertizează opinia publică britanică să nu voteze pentru ieşirea din UE, pentru că va fi “la coadă” în negocierea unor acorduri comerciale cu SUA.
27 mai – Obama pledează pentru o “lume fără arme nucleare” în timpul unei vizite la Hiroshima.
28 iulie – Preşedintele rosteşte un discurs emoţionant la Convenţia Democrată de la Philadelphia, exprimându-şi speranţa că Hillary Clinton va triumfa în faţa “demagogului” Donald Trump.
28 septembrie – Obama suferă umilinţa ca veto-ul său să fie ignorat de Congres pentru prima dată. Preşedintele a încercat să blocheze o lege care le permite familiilor victimelor atentatelor teroriste din 11 septembrie să dea în judecată Arabia Saudită pentru presupusul său rol în atacuri. Congresmenii au aprobat legea cu două treimi din voturi, astfel că veto-ul lui Obama a fost ineficient.
8 noiembrie – Donald Trump o înfrânge pe Hillary Clinton într-una dintre cele mai mari surprize din istoria politică a SUA. În plus, atât Camera Reprezentanţilor, cât şi Senatul rămân sub control republican.
10 noiembrie – Obama, care l-a felicitat pe Trump telefonic, se întâlneşte cu preşedintele-ales în Biroul Oval, pentru a discuta despre transferul puterii.
15 noiembrie – Obama pleacă în ultimul său turneu internaţional ca preşedinte. Prima oprire a fost Atena, urmată de Berlin şi Peru.
23 decembrie – SUA se abţin de la votul în Consiliul de Securitate al ONU privind o rezoluţie care declară coloniile israeliene de pe teritoriul palestinian drept ilegale. Până acum SUA au blocat întotdeauna astfel de rezoluţii.
30 decembrie – Obama impune sancţiuni Rusiei şi expulzează 35 de diplomaţi ruşi, în semn de protest faţă de atacurile informatice vizând Partidul Democrat din cursul campaniei electorale, ce au avut ca scop să îl ajute pe Trump să câştige.
8 ianuarie - Barack Obama a recunoscut că a ”subestimat” impactul pe care o campanie de atacuri informatice îl poate avea asupra democraţiilor, la două zile după prezentarea unui raport al serviciilor americane de informaţii despre ingerinţa Rusiei în campania electorală. Potrivit acestui raport, obiectivul campaniei ruse de dezinformare şi al atacurilor cibernetice a fost să submineze procesul democratic american, să slăbească o eventuală preşedinţie Clinton şi să crească şansele victoriei miliardarului populist prin denigrarea lui Hillary Clinton.
10 ianuarie – Obama şi-a luat adio de la viaţa politică americană cu un discurs emoţionant, în care a pledat pentru unitate şi a spus că nu şi-a abandonat viziunea pentru o schimbare progresistă, care, însă, vine în prezent cu o serie de avertismente.
13 ianuarie - Preşedintele american a pus capăt unei politici care dura decenii şi care le-a permis imigranţilor cubanezi care au ajuns ilegal pe teritoriul SUA să rămână. Într-unul dintre ultimele sale acte înainte de a pleca de la Casa Albă, el a anulat regulile care le permiteau celor care fug din Cuba comunistă şi ajung pe teritoriul SUA să obţină rapid statut de rezident permanent.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
