Comandantul Suprem al Forţelor NATO în Europa (SACEUR), Alexus Grynkewich, a declarat luni că cea mai bună modalitate prin care ţările europene pot răspunde la sabotajele ruseşti şi la alte acte de destabilizare este să declare când Moscova este de vină şi să-şi consolideze sprijinul acordat Ucrainei, relatează Reuters şi Euractiv.
Actele de sabotaj, atacurile cibernetice, observarea dronelor şi alte aşa-numite atacuri hibride atribuite Rusiei s-au înmulţit în ultimele luni în multe ţări europene şi includ un atac cu drone la Leipzig şi un atac rusesc asupra unui tren ucrainean în apropierea frontierei cu Polonia, la începutul acestei luni.
„Faptul că facem publică această atribuire le va arăta statelor care susţin aceste acţiuni că înţelegem ce fac, iar acest lucru le va creşte preţul pe care îl au de plătit”, le-a spus Alexus Grynkewich, luni, europarlamentarilor din cadrul unei comisii a legislativului european.
„Îşi vor da seama că reţelele lor sunt ineficiente şi că trebuie să-şi modifice comportamentul, iar acest lucru, în sine, are un anumit efect disuasiv”, a adăugat el.
„Sabotajul coordonat de stat devine din ce în ce mai îndrăzneţ”, a spus generalul.
Activitatea Rusiei în Europa vizează să slăbească voinţa aliaţilor de a continua să sprijine Kievul, a subliniat SACEUR.
Comandantul suprem a adăugat că iniţiativele NATO, precum misiunea „Eastern Sentry” lansată pe 11 septembrie şi care cuprinde resurse de la aliaţi precum Danemarca, Franţa, Marea Britanie şi Germania, au avut deja un efect în teren. „Ruşii au fost mult mai atenţi să evite traversarea frontierei cu drone în ţările baltice sau în Polonia de când am implementat misiunea Eastern Sentry”, susţine Alexus Grynkewich.
Sfatul său adresat capitalelor naţionale are trei componente.
Ca prim pas, este important ca aliaţii să îşi împărtăşească datele şi informaţiile privind atacurile „astfel încât să putem avea cu toţii aceeaşi imagine operaţională comună”.
Al doilea pas, a spus el, este atribuirea responsabilităţii, ceea ce îi va face pe vinovaţi „să realizeze că reţelele lor sunt ineficiente, că trebuie să-şi modifice comportamentul şi că acest lucru are, în sine, un anumit efect disuasiv”.
Iar al treilea pas este sprijinul acordat Ucrainei.
După ce, săptămâna trecută, o fregată rusă a lansat două rachete de semnalizare de urgenţă către un elicopter danez care urmărea nava în Marea Baltică, Copenhaga a răspuns acceptând să trimită, la scurt timp după aceea, un pachet de sprijin militar în valoare de 240 de milioane de euro către Ucraina. Grynkewich a lăudat această măsură, subliniind că, în urma unui atac hibrid, „consolidarea voinţei de a sprijini Ucraina le va arăta ruşilor că strategia lor nu funcţionează”.
„Acestea sunt exemple clare de încercări de a trezi frica şi de a diviza sprijinul nostru unitar faţă de Ucraina”, a punctat Grynkewich.
Medikatv.ro
